De ce cumpărăm mai puțin, dar plătim la fel de mult. Fenomenul „shrinkflation” invadează rafturile magazinelor din România

Cumpărăm mai puțin, dar plătim la fel de mult. Iar de cele mai multe ori, nici măcar nu ne dăm seama. Vorbim despre fenomenul „shrinkflation” sau, mai pe românește, „shrinkflație”, o strategie de marketing care, însă, lasă ușa deschisă multor practici înșelătoare. Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” cum se practică și cât de legală este această metodă prin care nu cresc prețurile, ci scade doar gramajul.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă! „Shrinkflation” este o strategie de marketing prin care producătorul scade gramajul unui produs fără a reduce însă și prețul acestuia. Practic, ne oferă mai puțin, însă, odată ajunși în fața casei de marcat, plătim aceeași sumă de bani. „Este o reacție a producătorilor de produse alimentare dar și nealimentare care se confruntă, la rândul lor, cu o creștere de prețuri la materiile prime, dar mai ales la utilități”, a declarat pentru „Adevărul” analistul economic Adrian Negrescu.

„Costurile de producție sunt din ce în ce mai mari, motiv pentru care companiile încearcă să găsească soluții să-și vândă în continuare marfa. Dacă ar crește prețul pe măsura creșterii costurilor de producție, ar risca să rămână cu produsele pe rafturile magazinelor, nevândute. Aceasta este, de fapt, o soluție de marketing prin care încerci să fii în continuare la dispoziția clientului, să-i dai posibilitatea de a cumpăra produsele tale”, a mai precizat analistul. 

Vorbim despre un fenomen care s-a dovedit a fi, cel puțin până în prezent, un loz câștigător pentru multe companii. Iar motivul este, mai degrabă, unul de ordin psihologic. Producătorii, conștienți de faptul că oamenii vor sesiza creșterile de preț, au ales reducerea în dimensiuni a produselor în speranța că acest lucru va trece neobservat.

Fenomenul se practică la scară largă în aproape întreaga Europă. Însă la noi are loc într-un context aparte. „România are pentru a patra lună consecutiv cea mai mare inflație din Europa. Cât despre puterea de cumpărare a românilor…lucrurile sunt și mai dramatice. Anul acesta, de Paște, de exemplu, am avut cele mai mici vânzări din ultimii 25 de ani. Românii sunt secătuiți de inflație, nu mai cumpără cum cumpărau în anii trecuți, cu cărucioarele. Acum mulți dintre ei vin la supermarket ca la muzeu. Se uită la prețuri și pleacă. Iar cei care cumpără, o fac la suta de grame. În momentul de față, România se confruntă cu o problemă a puterii de cumpărare, nu cu cea a prețurilor mari”, a mai spus specialistul.

Shrinkflation, o scumpire mascată legal

Dincolo de acest aspect, analistul este de părere că o astfel de tehnică de marketing, practicată corect, nu face altceva decât să regleze piața. „Aici este și vina autorităților care au plafonat TVA-ul anumitor alimente de bază, în funcție de gramajul acestora. A fost și este un mecanism care nu a făcut altceva decât să distorsioneze piața. Părerea mea este să lăsăm lucrurile să decurgă normal, firesc, așa cum trebuie să se întâmple într-o economie de piață liberă, unde clientul decide. Căci el este cel care îți ia sau nu îți ia marfa de pe raft. Dacă se simte deranjat de preț, de cantitate, nu-ți va mai cumpăra produsul.  Din această perspectivă, este cel mai volatil sistem de vânzări din economia mondială”.

Fenomenul, însă, nu este privit cu ochi buni de cumpărători căci, deși nu ar trebui, deschide ușa practicilor înșelătoare. Este motivul pentru care ANPC încearcă să reglementeze strategia și lansează în dezbatere un proiect pentru informarea adecvată a consumatorilor. Conform noii reglementări, comercianții vor fi obligați să afișeze clar și vizibil atât scăderea cantității de produs, cât și modificarea prețului pe unitatea de măsură. „Facem deja un pas important şi în problema reducerii gramajului, dar a păstrării preţului, acest tip de scumpire mascată, de înşelare a clienţilor. Preşedintele ANPC a pus în transparenţă decizională ordinul care impune procesatorilor să semnaleze clar orice micşorare a gramajului produselor, cu toate detaliile necesare”, a spus premierul Marcel Ciolacu în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută. 

Măsura gândită de autorități ar fi însă inutilă. „E o aberație din punct de vedere economic și care nu va putea fi pusă în practică. Motivul? Este foarte simplu să eviți acest mecanism impus de ANPC. De exemplu, vei scădea din cantitatea produsului, dar vei scădea și prețul cu 1%. Din momentul respectiv, nu te mai încadrezi în proiectul  pregătit de ANPC. Sunt atât de multe soluții prin care producătorii pot evita aceste reglementări ale statului, încât e pur și simplu o frecție la picior de lemn. Realitatea arată că nu fac nimic, de fapt, în a proteja puterea de cumpărare”, a mai explicat Adrian  Negrescu. 

Chiar și președintele interimar al ANPC, Sebastian Hotca, a recunoscut că ordinul, în forma sa actuală, are hibe mari. „Acest lucru va putea fi combătut. Această avertizare ar putea fi realizată în alt fel, respectiv consumatorii se pot orienta tot timpul după prețul per unitatea de referință litru, kilogram și așa mai departe. Eu aștept să văd care vor fi modificările făcute acestui ordin, poate fi îmbunătățit. Se pot face adnotări.” 

Cum recunoaștem și evităm tehnicile ascunse de „shrinkflație”

Cea mai sigură modalitate prin care ne putem da seama că un produs a fost ușurat la gramaj este să citim chiar gramajul inscripționat pe etichetă, iar apoi să-l comparăm cu cel vechi. Dacă îl mai ținem minte. Însă sunt și alte modalități, printre care observarea designului de ambalaj al produselor. Dacă a fost modificat grafic sau prin apariția unui nou slogan, acest lucru ar trebui să ne dea de gândit. Este posibil ca produsul să cântărească mai puțin. 

O altă modalitate de a evita tehnicile ascunse de „shrinkflație” este să cumpărăm de la concurență. Este posibil ca produsele concurente să nu fi fost reduse în greutate. O altă metodă este să optăm pentru marca proprie a magazinului. În general, mărcile private sunt mai ieftine decât cele de firmă.

Atenție la cumpărăturile impulsive! Specialiștii recomandă că luăm cât avem nevoie. „Ar ajuta foarte mult și o listă de cumpărături”, ne sfătuiește analistul economic Adrian Negrescu. „Cred că, în primul rând, trebuie să ne uităm pe comparatoarele de prețuri și să cumpărăm de pe o listă întocmită de acasă. să vedem, într-adevăr, de ce avem cu adevărat nevoie. Pentru că tentațiile în magazine sunt multe, promoțiile se află peste tot. Te trezești ajungând la casă cu coșul plin cu o grămadă de produse care nu au nicio legătură cu nevoile tale obișnuite”.

Expertul ne sfătuiește să profităm de oferte, discount-uri, promoții. „Sunt diverse lanțuri comerciale care vin cu promoții sau campanii de reduceri. Dacă le urmărești cu atenție, poți face niște economii destul de importante. Și un alt lucru esențial cel puțin relația cu hipermarketurile: instalați-vă aplicațiile acestor magazine pentru că aduc niște discount-uri semnificative. Sunt produse pe care le poți lua cu cel puțin 30% mai ieftin decât în mod normal”.

„Shrinkflation” în Europa

Potrivit Monitorului global al inflației, realizat de Ipsos anul trecut, fenomenul se observă cu precădere în Europa. Cei mai mulți consumatori care au remarcat această practică sunt britanicii (64%) urmați de francezi (63%) și de germani (62%). În ceea ce-i privește pe români, nici ei nu au rămas indiferenți: 40% dintre aceștia au constata diferențe majore între gramajul ali8mentelor șiprețurile de la raft, rămase neschimbate. Tot românii sunt cei care au venit și cu câteva exemple: printre acestea, pâinea, brânza, gustările sărate și iaurtul. 

Unu din doi respondenți la nivel global (48%) consideră inacceptabil faptul că producătorii reduc dimensiunea produselor comercializate menținând prețurile la același nivel, ca modalitate de a răspunde la creșterea costurilor. Dezacordul față de această practică este mai mare în Europa și în America de Nord, francezii (67%) fiind cei mai supăraţi. Românii se arată mai toleranți: doar 38% dintre conaţionali consideră inacceptabilă această practică.  În Grecia oamenii sunt din ce în ce mai frustrați, la fel și în Germania. Oamenii au trimis multe plângeri către autoritățile de protecție a consumatorilor, considerând această practică o adevărată hoție. În Franța a fost lansată o petiție care denunță producătorii și supermarketurile, iar 8.000 de oameni au semnat în primele 10 zile, pentru că tehnica folosită induce în eroare clienții în ceea ce privește dimensiunile și prețurile produselor.