De ce criza din Strâmtoarea Ormuz nu înseamnă automat o criză economică globală. Directorul IREF Paris: „Ne-am mai confruntat cu astfel de situații”

Blocajul din Strâmtoarea Ormuz a împins prețul barilului de petrol peste 90 dolari și l-a menținut acolo aproape două săptămâni, alimentând temeri tot mai acute despre un efect de domino asupra economiei globale. Scumpirile la pompă sunt deja vizibile în România, iar îngrijorările legate de inflație și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare sunt în creștere. „Adevărul” a discutat cu Bogdan Călinescu, directorul Institutului de Cercetări Economice și Fiscale (IREF) din Paris, despre cât de gravă este situația și ce instrumente mai au statele la dispoziție pentru a preveni efectele nocive ale scumpirii țițeiului. 

Cotațiile petrolului au continuat să urce, pe fondul temerilor legate de capacitatea Statelor Unite de a forma o coaliție internațională care să protejeze transporturile maritime prin Strâmtoarea Ormuz. Prețul petrolului Brent a crescut în 24 de ore cu 3,5% și a depășit pragul de 112 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI a depășit 98 de dolari. Creșterea vine după ce președintele Donald Trump a declarat că aliații NATO ezită să se implice în operațiunile de securizare a rutelor maritime, în contextul tensiunilor cu Iranul. 

Deși Washingtonul a cerut sprijin internațional, reacțiile au fost limitate, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut semnificativ pe fondul atacurilor iraniene.

Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii, a înregistrat în 2025 un flux de aproximativ 13 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă aproape o treime din transporturile maritime globale de țiței.

„Trebuie să rămânem optimiști”

În schimb, Bogdan Călinescu face apel la calm și amintește că lumea a mai traversat episoade similare cu succes. El subliniază că au mai existat conflicte majore în zona Golfului Persic, cum au fost războiul dintre Iran și Irak sau, mult mai recent, invazia asupra Ucrainei.

„Nu este prima dată când există un conflict în zona Golfului Persic. Au mai fost războaie: războiul Iran-Irak, între 1980 și 1988, sau cele două conflicte din Irak, în 1991 și 2003. Ne-am mai confruntat cu astfel de situații și economia mondială a trecut peste ele. Prețul petrolului a crescut și atunci. În 2003, irakienii au incendiat numeroase puțuri de petrol. Și totuși, situația s-a stabilizat, iar dezvoltarea economică a continuat la nivel global. În februarie-martie 2022, prețurile la gaz și petrol au crescut foarte mult, după care au scăzut, ajungând chiar sub nivelurile de dinaintea conflictului. Trebuie să rămânem optimiști. Prețurile pot crește pe termen scurt, zile sau săptămâni, dar ulterior pot scădea, chiar sub nivelurile de dinaintea atacului Iranului”, a explicat Bogdan Călinescu.

Cine suferă cel mai mult: China și Japonia, nu Europa

Imaginea unui Occident paralizat de criza din Golf este, potrivit lui Călinescu, mult prea simplistă. Expunerea la șocul petrolier actual variază enorm de la o economie la alta, în funcție de cât de mult din necesarul de hidrocarburi provine din regiune. Această diferențiere contează enorm atunci când se evaluează riscul real de recesiune și este, în opinia economistului, insuficient reflectată în dezbaterea publică.

„Cea mai afectată este China - aproximativ 50% din importurile sale de petrol provin din această zonă. În schimb, Franța, de exemplu, importă doar 10–11%. Așadar, China și Japonia sunt mai expuse, în timp ce Europa este mai puțin afectată. O țară care nu este deloc afectată este Statele Unite. America are suficiente resurse și este, în prezent, cel mai mare producător de petrol din lume. Europa devine din ce în ce mai dependentă de gazul de șist din America și importă foarte puțin din Golf”, subliniază economistul.

Dincolo de prețul barilului, există un mecanism mai puțin vizibil care amplifică efectele crizei și care primește, în opinia lui Călinescu, o atenție cu totul insuficientă. Este vorba despre piața asigurărilor maritime, un element esențial al comerțului global.

„Se vorbește mult despre prețurile petrolului și gazului, dar foarte puțin despre asigurări. Companiile de asigurări nu mai vor să acopere transporturile de petrol sau gaz lichefiat, deoarece riscurile au crescut foarte mult. Costurile asigurărilor au crescut deja cu aproximativ 50% înainte de atacul Iranului, iar acum sunt și mai mari. Aceasta este o problemă majoră și contribuie direct la creșterea prețului petrolului", spune directorul IREF.

Ce pot face statele

Într-un moment în care guvernele din întreaga lume caută răspunsuri la presiunea crescândă asupra puterii de cumpărare, Bogdan Călinescu propune o ierarhie clară a instrumentelor disponibile.

„Prima intervenție este scăderea taxelor la combustibil. Statele pot reduce taxele, iar astfel prețurile ar putea rămâne stabile sau chiar să scadă. A doua soluție o reprezintă utilizarea rezervelor de petrol. A treia soluție este ca țările cele mai dependente de petrolul și gazul din Golf să se reorienteze către alte surse, în special către Statele Unite. Problema este că statul preferă, de multe ori, să mențină sau chiar să crească aceste taxe pentru a-și asigura venituri constante. De exemplu, în Franța, aproximativ 70% din prețul benzinei la pompă reprezintă taxe. Statul încasează această parte. Este important ca statul să nu profite de situație și să crească artificial prețurile pentru a colecta mai multe taxe. (...) Aproximativ 13% din exporturile mondiale de îngrășăminte tranzitează zona Golfului. Este un aspect despre care se vorbește prea puțin, dar este foarte important. Și acolo vor crește prețurile, ceea ce va avea efecte directe și indirecte asupra agriculturii”, subliniază Bogdan Călinescu.

Dincolo de calculele economice, Bogdan Călinescu este de părere că statele europene membre NATO greșesc dacă decid să rămână în afara oricărei intervenții în Strâmtoarea Ormuz.

„Din punct de vedere politic, consider că decizia Franței și a unor state europene membre NATO de a nu interveni în Strâmtoarea Ormuz este una greșită și poate avea consecințe geopolitice serioase. Donald Trump, așa cum îl știm, ar putea reacționa și ar putea lua măsuri împotriva Europei sau chiar a NATO. Iar Ucraina ar putea avea de suferit, la fel și, indirect, România și alte state", a conchis  directorul Institutului de Cercetări Economice și Fiscale (IREF) din Paris, Bogdan Călinescu.