Cum şi cu cât majorează Guvernul PSD salariile bugetarilor şi pensiile, pe credit transferat generaţiilor viitoare

Majorarea salariilor şi pensiilor creşte în fiecare an deficitul bugetar, pentru acoperirea căruia Guvernul se împrumută inclusiv pe pieţele internaţionale, mizând pe faptul că datoria va fi plătită în 30 de ani, de copii actualilor salariaţi.

Ministerul Finanţelor continuă şirul împrumuturilor pe piaţa externă, în ciuda faptului că datoria publică se apropie de pragul de 100 de miliarde de euro, de 10 ori mai mare decât cea din timpul regimului comunist. Şi pentru că legea nu-i mai permite să se împrumute, iar deficitul bugetar continuă să crească din cauza majorării succesive a salariilor bugetarilor şi a pensiilor publice, inclusiv a celor speciale, Finanţele schimbă legea.

Aşa se face că vineri, Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ prin care schimbă cu totul un articol din HG 1264/2010 „în scopul acoperirii necesarului brut de finanţare (...) pentru perioada 2019 – 2020”, înlocuind plafonul de împrumut de maximum 27 miliarde euro, cu 31 miliarde euro.

Majorarea plafonului împrumutului extern se face „în contextul implementării planului anual de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice”, pentru care Finanţele au luat în calcul emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 8,25 mld. euro (echivalent), din care 3 miliarde de euro au fost emise în data de 3 aprilie 2019.

Problema este că aceste împrumuturi pe piaţa internaţională continuă să crească din 2012 încoace, nefiind destinate însă investiţiilor. Valoarea obligaţiunilor emise şi nerambursate (în euro şi USD) din 2012 până în prezent a fost de cca. 26,98 miliarde de euro, din care în 2017 - 2,75 miliarde de euro, în 2018- 1,2 miliarde de dolari şi 3,75 miliarde de euro, iar în 2019 – 3 miliarde de euro.

Cîţu: România plăteşte dobânzi anuale de 1 miliarde de lei

Intenţia Ministerului de Finanţe de a modifica legea pentru a se împrumuta mai mult a stârnit ample reacţii din partea Opoziţiei, senatorul PNL Florin Cîţu afirmând că „Guvernul este disperat după bani”.

„Vreţi să ştiţi cât ne costă în plus doar dobânzile? Un miliard de lei anual în plus doar costul dobânzilor. Pentru că cineva trebuie să plătească împrumuturile cu dobânzile astronomice înapoi, PSD+ALDE vor creşte taxele, impozitele, accizele, contribuţiile, dacă mai rămân la guvernare! Nu au bani pentru pensii şi salarii. Le plătesc din taxele pe care le impun generaţiilor viitoare”, a declarat senatorul Florin Cîţu.

BNR: Datoria publică se apropie de 100 de miliarde de euro

De altfel, la 12 aprilie, exact la împlinirea a 30 de ani de când Ceauşescu anunţa că nu mai avem nicio datorie externă, BNR a publicat datele privind datoria totală externă a României, care se apropie de 100 miliarde de euro.

„În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 68.252 milioane euro la 28 februarie 2019 (68,5 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,4 la sută faţă de 31 decembrie 2018, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2019 nivelul de 31.358 milioane euro (31,5 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3 la sută faţă de 31 decembrie 2018”, informează BNR.

Potrivit băncii centrale, doar în perioada ianuarie - februarie 2019, datoria externă totală a crescut cu 193 milioane euro.

Gaura din buget a fost anul trecut de 27,3 miliarde de lei

Execuţia bugetară arată că anul 2018 s-a încheiat cu un deficit de 27,3 miliarde de lei, din cauza cheltuielilelor publice, cu 16,8% mai mari faţă de anul precedent. Cheltuielile de personal au fost cu 23,7% mai mari faţă de anul 2017, creşterea fiind determinată de majorările salariilor bugetarilor.

În ultimii ani, Guvernul a majorat succesiv salariul minim pe economie. La 1 februarie 2017, salariul minim brut a crescut de la 1.250 lei, la 1.450 lei, pentru ca în 2018 să crească până la 1.900 lei, în contextul în care toate contribuţiile au fost transferate din sarcina angajatorului în cea a angajatului. Ultima majorare a avut loc la începutul acestui an, salariul minim crescând la 2.080 lei pentru angajaţii fără studii superioare şi 2.350 pentru cei cu studii superioare. 

În 1989, datoria, de numai 11 miliarde de dolari, a fost lichidată integral

În urmă cu 30 de ani, Ceauşescu anunţa că RSR a plătit întreaga datorie, devenind „cu adevărat independentă şi economic, şi politic”.

„Pentru prima dată în istoria sa îndelungată, România nu mai are nicio datorie externă, nu mai plăteşte tribut nimănui şi este cu adevărat independentă şi economic, şi politic!”, declara Nicolae Ceauşescu într-o conferinţă plenară susţinută pe 12 aprilie 1989.

Numai că plata datoriei externe s-a făcut cu un preţ colosal, pe care l-a plătit întreaga Românie: un întreg deceniu de foamete şi lipsuri, o degradare accentuată a industriei din lipsa investiţiilor şi o izolare politică fără precedent.