Analiză Cum se încearcă manipularea diasporei pe Facebook pentru viitoare mobilizări politice: "Grupul este pregătit pentru a fi activat la momentul oportun"

Pe Facebook apar tot mai multe pagini care publică povești emoționale despre românii plecați la muncă în străinătate: tatăl care își pierde legătura cu copiii, femeia care nu se mai simte acasă nicăieri. Dincolo de nostalgie, experții atrag atenția că asistăm la un fenomen de pre-propagandă: o pregătire subtilă a diasporei pentru viitoare mobilizări politice.

„Am plecat în Germania pentru doi ani, de 15 ani nu am mai văzut România, iar acum când mă gândesc la întoarcerea acasă, nu mai știu unde e acasă cu adevărat.” Fragmentul acesta, publicat pe pagina de Facebook Tăcerea Cuvintelor, redă povestea lui Mihai, inginer plecat în 2009 la muncă în străinătate. Planul era simplu: doi ani de sacrificiu, bani strânși pentru o casă și o întoarcere rapidă în țară. Astăzi, după 15 ani, Mihai are apartament la München, o carieră solidă și un cont bancar consistent, dar a ratat copilăria celor doi copii ai săi și s-a înstrăinat de familia din România. Postarea a adunat peste 8.700 de aprecieri și mii de distribuiri.

Astfel de texte circulă masiv în ultimele luni pe rețelele sociale. Povești scrise ca mici nuvele, cu accent pe dor, pe pierderile nevăzute ale migrației și pe identitatea sfâșiată a celor plecați.

Alte pagini merg pe aceeași rețetă narativă, chiar dacă tema nu e emigrarea. De exemplu, pe Viață de Românaș o postare virală începe cu fraza: „Eu mă culc la 23:00. Dacă se trezește copilul, te descurci singură”. Povestea unei tinere mame ignorate de soț și sprijinită de soacră este scrisă ca o nuvelă, cu dialoguri, tensiune și o lecție moralizatoare la final. Zeci de mii de reacții și sute de comentarii vin să confirme impactul emoțional al textului.

Nici paginile de divertisment nu sunt ocolite. Pe pagina Romică Țociu și Cornel Palade, o postare cu peste 10.000 de reacții îl prezintă pe Călin Georgescu într-o vizită la un centru de plasament din Brașov. Un copil de 9 ani desenează un robot care plânge „pentru că nu are program să simtă, dar tot simte”. A doua zi, centrul primește cutii cu vopsele și propunerea unui mural colectiv. Povestea are final luminos: peretele pictat devine viral, simbol al unei „dureri vindecate”.

Astfel de texte, fie despre migrație, fie despre familie sau figuri publice, urmează aceeași rețetă narativă: declanșează emoții, creează identificare și solidaritate, iar apoi lasă teren fertil pentru alt tip de mesaje. Specialiștii atrag atenția că aceste postări fac parte dintr-o strategie mai amplă, o formă de pre-propagandă.

Emoția ca strategie de marketing 

„Ceea ce observăm în cazul acestor pagini dedicate diasporei este un mecanism pe care brandurile de succes îl folosesc de decenii. Harley-Davidson nu vinde motociclete, ci mitul libertății, iar Nike nu vinde pantofi, ci mitul autodepășirii. Ambele construiesc mai întâi o lume simbolică în care clienții nu cumpără o identitate pe care să și-o atribuie, nu un produs”, explică, pentru Adevărul, Andrei Tarnovski, marketing strategist.

În opinia sa, același model pare să fie aplicat și în cazul acestor postări, într-o strategie pe care Jacques Ellul ar fi numit-o pre-propagandă. „Se pornește de la un adevăr: suferința reală a emigrantului, și se construiește un mit fondator: cel al "diasporeanului nobil", eroul care s-a sacrificat pentru celălalt o dată și o poate face din nou. Scopul nu este o acțiune imediată, ci crearea unei matrici emoționale comune, o rețea de sentimente împărtășite care unește indivizi izolați într-un grup coerent. Odată ce această identitate colectivă este cimentată, grupul este pregătit pentru a fi "activat" la momentul oportun, când un mesaj politic va rezona nu ca o comandă externă, ci ca o împlinire firească a propriei povești”, avertizează el.

Rețete testate și finanțate masiv

La rândul său, expertul în social media Cristian China-Birta, subliniază că nu avem de-a face cu simple texte virale, ci cu campanii atent coordonate.

„Ideea e că se reiau niște teme recurente, teme care sunt deja dovedite că funcționează, teme care apelează la emoțiile oamenilor și nu ne referim aici doar la cele că-s plecați de acasă, la nostalgiile când era bunica fată, ne referim inclusiv la faptul că străinii ne tot fură, de pildă, faza cu Vidraru, că vezi-Doamne, francezii ne-au luat apa din Vidraru. Să ne gândim așa, astea-s doar niște teme care sunt validate că funcționează, de mai multe ori, prin încercări repetate și-s doar câteva din zeci, dacă nu sute de teme testate de către cei care fac astfel de campanii. Pentru că, să ne fie foarte clar, ele nu se întâmplă, așa... Dintr-o dată apare cineva și ne trezim cu Vidrarul care-i golit sau cu copilul care plânge de dorul tatălui și așa mai departe”, spune el.

Conform declarațiilor sale, acestea sunt niște campanii extrem de bine coordonate, exact cum se face și în marketingul digital. „Unde se testează mai multe tipuri de reclame, în esență, că astea-s niște tipuri de reclame și se vede, se analizează care merge cel mai bine. Când depistăm că merge asta cu copilul căruia îi e dor de tată, că străinii ne fură, se bagă foarte mulți bani în crearea de conținuturi pe aceste teme și în promovarea lor”, lămurește specialistul.