Analiză Când se va produce prima scădere a dobânzilor. Consilierul premierului Bolojan: „Totul depinde de inflație”

Perspectiva unei relaxări a politicii monetare devine tot mai clară pentru anul viitor, însă momentul exact depinde de confirmarea scăderii inflației. Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, explică de ce Banca Națională a României (BNR) adoptă o poziție de așteptare și de ce o majorare a dobânzilor în prezent ar face mai mult rău economiei.

Într-un context economic marcat de o inflație care depășește țintele asumate, presiunea asupra Băncii Naționale de a interveni este vizibilă. Cu toate acestea, Ionuț Dumitru consideră că originea actualului șoc inflaționist dictează un răspuns prudent din partea băncii centrale. Economistul subliniază că instrumentele clasice de politică monetară sunt ineficiente în fața unor scumpiri generate de decizii fiscale și administrative.

Inflația fiscală, nu monetară

Principalul argument adus de consilierul onorific este natura „exogenă” a creșterilor de prețuri. Acesta atrage atenția că scumpirile recente nu au la bază un exces de cerere sau o masă monetară necontrolată, ci măsuri guvernamentale specifice.

„Cred că BNR, în momentul de față, nu poate să aibă decât o atitudine de așteptare, în sensul în care, deși inflația este foarte ridicată față de țintă, un răspuns din partea politicii monetare prin creșterea dobânzii ar fi complet contraproductiv. De ce? Pentru că șocul inflaționist pe care l-am văzut nu este de natură monetară, este de natură fiscală. El nu ține de sferă sau nu intră în sfera de acțiune a politicii monetare”, a explicat Ionuț Dumitru pentru „Adevărul”.

Expertul detaliază că nicio majorare a dobânzii cheie nu are capacitatea de a anula efectul direct al taxelor majorate asupra prețurilor la raft sau la utilități.

„Oricât de mult ar crește dobânda, ar întări politica monetară, Banca Națională nu ar putea contracara o presiune inflaționistă care vine din măsuri fiscale. Vorbim de creșterea de TVA, din creșterile de accize, din creșterea prețului la energie”, a adăugat Ionuț Dumitru.

În acest scenariu, rolul BNR se rezumă la monitorizarea efectelor secundare și la ancorarea așteptărilor, pentru a evita intrarea într-o spirală inflaționistă pe termen lung.

Când scad dobânzile? Orizontul este luna mai

Vestea bună este că acest episod inflaționist are un caracter tranzitoriu. Potrivit analizei lui Ionuț Dumitru, efectul statistic al scumpirilor din vara acestui an se va disipa în a doua jumătate a anului viitor. Acest lucru va permite Băncii Centrale să opereze prima tăiere a dobânzii de referință, cel mai probabil în primăvară.

„Noi asistăm la un șoc inflaționist care, în mod normal, trebuie să fie tranzitoriu. După douăsprezece luni, în inflația anuală nu o să mai avem acest impact al creșterilor de preț la energia electrică din iulie, din creșterea accizelor și TVA-ului din august”, precizează economistul.

În ceea ce privește calendarul, Dumitru estimează o primă mișcare concretă înainte de vară.

„Noi ne așteptăm să vedem o primă reducere undeva prin mai anul viitor. Dar totul depinde de perspectivele inflației la acel moment. Cred că BNR va scădea dobânda în momentul în care va fi foarte sigură că traiectoria de inflație se confirmă și inflația va scădea puternic începând cu iulie–august anul viitor”, a declarat consilierul premierului.

Paradoxul din piață: dobânzi mai mici decât dobânda-cheie

Deși dobânda de politică monetară este stabilită la 6,5%, realitatea din piața bancară arată deja costuri de finanțare mai reduse. Ionuț Dumitru explică acest fenomen prin excesul de lichiditate existent, care a împins dobânzile interbancare (ROBOR) către pragul facilității de depozit, adică spre 5,5%.

„Dobânzile din piață de acum sunt deja mai mici față de acum câteva săptămâni, pentru că asistăm la un exces de lichiditate în piață, bani pe care băncile îi plasează la Banca Centrală în facilitatea de depozit, ceea ce a dus dobânzile mai aproape de dobânda la facilitatea de depozit de 5,5%”, arată economistul.

Acestă tendință descendentă se va resimți și în ratele plătite de populație, dar cu o anumită întârziere în cazul creditelor legate de IRCC.

„Lucrul ăsta s-a reflectat în dobânzile efective în ROBOR, în IRCC, care va fi reflectat și în creditele consumatorilor”, a conchis Ionuț Dumitru.