Borza: Economia românească nu face faţă. A fost un proces agresiv de dezindustrializare a României după '90
0Inflaţia record anunţată de INS în această săptămână are rădăcini mai adânci decât s-ar crede, fiind provocată, pe lângă politicile fiscale, de „foamea” multinaţionalelor şi de dezindustrializarea de după Revoluţia din 1989, consideră deputatul independent Remus Borza.
Marţi, Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat o veste nu tocmai bună pentru români, şi anume o inflaţie care a ajuns la un nivel record al ultimilor cinci ani de zile, respectiv 5%, după ce în februarie a fost 4,7%, iar ianuarie 4,3%.
„Suntem într-un carambol al inflaţiei, care înseamnă creşterea preţurilor produselor alimentare şi non-alimentare”, consideră av. Remus Borya, fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, într-o discuţie relatata de dcnews.ro.
Potrivit acestuia, în fiecare an, în primul trimestru, există o tendinţă de creştere a preţurilor produselor şi serviciilor, nu doar în România, ci la nivel global.
„Creşterile nu sunt neapărat cauzate de intervenţia statului sau de impactul unor politici monetare sau măsuri fiscale, ci în primul rând de foamea nestăpânită a multinaţionalelor de a-şi maximiza profitul zilnic”, a declarat Boza.
Dependenţa sinucigaşă a economiei româneşti
Pe de altă parte, aceste susţine că din păcate, dependenţa sinucigaşă a economiei româneşti faţă de importuri este o realitate.
„Lucrul acesta s-a văzut şi anul trecut cu prisosinţă în nivelul record al deficitului de cont curent, care a ajuns la 12,5 miliarde de euro, ca diferenţă dintre importuri de 75 miliarde de euro versus exporturi de doar 63,5 miliarde de euro. Noi suntem dependenţi şi de produse agricole primare, cereale, fructe, legume. Economia românească nu face faţă. A fost şi un proces agresiv de dezindustrializare a României după 90. Aveam 20 de milioane de porci în 89, astăzi mai avem 5 milioane. Doar 25% din carnea de porc consumată în România o asigurăm din producţia internă, 75% importăm. Fermele zootehnice, marile exploataţii agricole de stat au fost falimentate”, a declarat avocatul.
În opinia sa, multinaţionalele s-au agăţat de orice pretext, precum noile măsuri fiscale, trecerea CAS-ului şi CASS-ului de la angajator la angajat, creşterea preţurilor la utilităţi, fie că este vorba despre gaze sau electricitate, „pentru a justifica, în unele situaţii, creşterea cu 50%, în altele chiar cu 100% a preţurilor la anumite produse”.
„Nu poţi, într-o săptămână, să creşti preţul la unt de la 5 lei la 9 lei sau la ou de la 0,75 lei la 1,5 lei. Anul trecut, preţul la gaz a crescut cu 2%, iar la energie electrică cu 7%. Chiar dacă s-ar fi dublat preţul acestor utilităţi energetice, ponderea în costul final al unui produs alimentar este undeva între 1 şi 2%. E normal să existe anumite constrângeri, pentru ca preţurile şi marja comercială să rămână în nişte valori rezonabile. Avem de un an de zile o lege prin care obligăm reţelele de hiper şi supermarketuri să aibă pe rafturi 50% din produsele agricole comercializate din producţie internă. Condiţie imposibil de realizat. Nu avem ferme zootehnice, nu avem asocieri ale producătorilor de legume şi fructe care să poată să onoreze comenzile de ordinul zecilor de mii de tone lansate de reţelele comerciale”, apreciayă specialistul.
“Efectul perves” al inflaţiei
Potrivit lui Borza, inflaţia impulsionează activitatea economică pe termen scurt, creează avantaje pentru debitori, care restituie sumele împrumutate la o putere de cumpărare mai mică, şi pentru agenţii economici ce economisesc disponibilităţi băneşti în valute, dar afectează în mod negativ populaţia prin erodarea puterii de cumpărare.
„Vorbim, în ultimii doi ani, de creşteri spectaculoase pe palierul veniturilor salariale, spunea chiar premierul României, 22% în sectorul bugetar, 10% în cel privat. Ca efect al translatării contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, fiecare salariat a pierdut 15% din net, iar dacă mai pui şi inflaţia de 5%, pierderea este de 20%. Cu alte cuvinte, creşterea de venit salarial operată în ultimii ani este aproape în totalitate anulată. Şi atunci când vorbim de puterea reală de cumpărare, evident, suntem tanda pe manda, adică un câştig de 5%. Nu e bine să stimulăm astfel de tendinţe inflaţioniste, mai ales că pe termen mediu şi lung sunt contraproductive.
Executivul şi BNR trebuie să intervină
Executivul şi BNR trebuie să vină cu măsuri. Se intenţiona creşterea cu 0,25 puncte a dobânzii cheie de politică monetară a BNR, dar guvernatorul Mugur Isărescu a făcut un pas înapoi. S-a cam speriat de scrisorile şi ameninţările voalate ale lui Dragnea şi a menţinut la 2,25% dobânda de referinţă a BNR. Deşi raportat la inflaţie, dobânda cheie de politică monetară trebuia majorată la 3%. Din punct de vedere statistic, se preconizează ca după Paşte să se înregistreze un proces deflaţionist. Cu un efort conjugat al Executivului şi Băncii Naţionale, putem spera ca inflaţia să fie adusă în ţinta de 3,1%, asumată prin Legea bugetului de stat”, aa încheiat analistul.