Afacere cu rapiţă: cum îţi rotunjeşti veniturile

Anul 2014 a fost unul dintre cei mai productivi pentru cultivatorii de rapiţă care au o rată a exportului de 90% din întreaga cantitate recoltată. Recoltele tot mai bune din perioada 2012-2014 i-a făcut pe mulţi agricultori să rişte şi să intre într-o afacere cu rapiţă.

Dacă în 2012 suprafaţa cu rapiţă ocupa 105.000 de hectare, în 2014 acestă suprafaţă a ajuns la 391.000 de hectare potrivit datelor de la ministerul Agriculturii şi cele ale Institutului Naţional de Statistică.

Rata exportului de rapită este de 90% pentru că străinii transformă cea mai mare parte a plantelor în biocombustibil. Avantajul celor care au o afacere cu rapită este că producţia poate fi vândută la preţ dublu faţă de cea de grâu sau porumb.

Străinii folosesc biocombustibilul inclusiv pentru încălzirea locuinţelor. Dintr-o tonă de rapiţă se obţin 300 de litri de biocombustibil. Iar producţia la hectar poate trece de două tone.

Cât investeşti şi cât câştigi dintr-o afacere cu rapiţă

Investiţia în cultura de rapiţă poate fi recuperată repede. Şi asta în condiţiile în care anul agricol este unul bun. Recolta de rapiţă se strânge primăvara şi aceştia sunt practic primii bani din an ai agricultorului.

Potrivit unei simulări făcute de Ministerul Agriculturii cultivatorul de rapită poate avea şi un profit de aproape 50% în urma acestei culturi. Astfel la o producţie de circa 2.500 de kilograme la hectar profitul brut poate fi de peste 1.600 de lei.

Cheltuielile directe, lucrările şi cheltuielile de exploatare se ridică peste 1870 de lei. Pe această cantitate de 2,5 tone se pot strânge venituri totale de 3.500 de lei. Potrivit simulării Ministerului Agriculturii dacă scazi cheltuielile totale profitul brut se va învârti în jurul sumei de 1.600 de lei.

Acest calcul este făcut la nivelul recoltei de rapiţă din 2013. În 2014 a fost înregistrată cea mai mare producţie, iar în 2015 cei ce au avut astfel de culturi au pierdut din cauza anului agricol incert. Ploi în primăvară şi precipitaţii scăzute în timpul iernii. Şi asta în condiţiie în care cultura de rapiţă nu este una prea pretenţioasă.

Ce riscuri ai într-o afacere cu rapiţă

Specialiştii consideră cultura de rapiţă una cu puţine riscuri, şi asta pentru că este vorba de o plantă rezistentă la condiţiile meteo. Însă şi rapiţa are anumite limite.

Asta o arată recoltele slabe din 2015. Şi nu pentru că s-ar fi cultivat pe suprafeţe mici, ci din cauza gerului care a scăzut în unele regiuni cultivate cu rapiţă sub 20 de grade Celsius.

Potrivit presei de specialitate culturile de rapită au fost afectate în acest an între 10 şi 45%, în special din cauza gerului înregistrat în câteva zile din luna ianuarie. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii printre cele mai mari suprafeţe afectate au fost cele din zonele de est ale ţării, dar şi zone extinse din sud.

Pierderile din 2015 pot fi puse şi pe comportamentul fermierilor acre au văzut producţia din anul precedent şi au riscat majorând suprafeţele pe care a fost cultivată rapiţa.

Specialiştii îi avertizează pe cultivatorii de rapiţă că aceste culturi sunt vulnerabile bolilor. Potrivit site-ului ştiriagricole.ro, o boală care tinde să se răspândească în România este Olpidium brassicae. Această boală a fost întâlnită în judeţele Covasna şi Giurgiu în anul 2014, scrie platforma de ştiri agricole.

Rapiţa este o plantă din familia cruciferelor Brassicaceae. Rapiţa are flori galbene şi o tulpină lungă şi bine ramificată. Seminţele sunt bogate în ulei.  Acesta este folosit şi la producerea biodiesel-ului, dar şi  pentru remedii naturiste  apreciate în întreaga lume.