Tot ce trebuie să știi despre funcția de președinte al României. Cât durează mandatul și ce atribuții are
0Durata mandatului șefului de stat este de cinci ani, iar numărul maxim de mandate pe care le poate obține este de două. Un lucru mai puțin știut este că mandatul președintelui a fost însă și mai scurt, iar prelungirea acestuia a făcut obiectul unor contre între foști lideri.

Constituția României a fost modificată în 2003, fiind prelungit mandatul președintelui de la 4 la 5 ani.
Astfel, începând cu primul mandat obținut de Traian Băsescu în 2004, românii și-au ales președintele din 5 în 5 ani. Numărul maxim de mandate pe care le pot câștiga este limitat la două. Mandatele pot fi și succesive.
Adică, un președinte poate să câștige două rânduri de alegeri consecutive și să rămână în funcție timp de zece ani la rând, așa cum este cazul lui Traian Băsescu (2004-2014) și cel al lui Klaus Iohannis (2014-2024).
Execepțiile
Primele alegeri prezidențiale au fost câștigate în 1990, într-un singur tur de scrutin, de Ion Iliescu (FSN) pentru o perioadă de 2 ani, împotriva lui Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Raţiu (PNŢCD).
În 1992, în urma alegerilor prezidențiale desfășurate în prevederile constituționale, Ion Iliescu a obținut un nou mandat. De data aceasta de 4 ani. Un mandat de 4 ani a obținut și Emil Constantinescu în 1996.
Constantinescu a fost și singurul președinte care a ales să nu mai candideze pentru un alt mandat. Astfel, ultimul mandat de 4 ani, înainte de modificarea Constituției, a fost obținut tot de Ion Iliescu în anul 2000.
4 sau 5 ani în fruntea statului
Prevederea care privește numărul de mandate este înscrisă și în varianta din 1991. Modificarea din 2003 a avut parte de un șir de controverse, fostul președinte Traian Băsescu dând de înțeles că a fost vorba despre dorința fostului premier Adrian Năstase, contracandidatul său din turul II al alegerilor din 2004, care ar fi fost sigur că va câștiga prezidențialele.
Modificarea a venit însă în contextul integrării României în Uniunea Europeană, pentru a adapta cadrul legal la cerințele comunității internaționale, a motivat fostul premier Adrian Năstase.
Atribuțiile
Potrivit Legii fundamentale a statului, președintele reprezintă statul în plan extern. Are atribuții în politica externă și apărare. Este comandantul suprem al armatei și convoacă CSAT.
De asemenea, șeful statului promulgă legile și nominalizează premierul, însă nu poate controla votul din Parlament, care adoptă legile sau își acordă încrederea sau o retrage față de Executivul format.
Președintele mai poate și dizolva Parlamentul, însă numai după consultarea președinților celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Șeful statului este și cel care poate convoca Referendum, însă după consultarea Parlamentului.
El mai conferă decorații și titoluri și acordă grațiere individuală. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele țării emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României.