Analiză Noul președinte, ancora noului Guvern. Analist: „E posibil ca pe termen scurt să nu existe o presiune iminentă”

România așteaptă nu numai un nou președinte, ci și un guvern cu puteri depline care să poată implementa deciziile necesare redresării economice. Potrivit analiștilor, următorul nume de pe fotoliul de președinte va influența masiv încrederea pentru guvernanți.

Cătălin Predoiu a preluat conducerea interimară după demisia premierului Ciolacu FOTO Mediafax

Indiferent de culoarea politică a viitorului Executiv, misiunea sa va fi una dificilă, având în vedere situația economică a țării. „Avem cel mai mare deficit din istoria României. Avem o datorie publică care s-a dublat în ultimii cinci ani de zile. Avem un deficit comercial fără precedent la nivel european. Din această perspectivă, măsurile sunt inerente”, explică analistul economic Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Potrivit analistului, viitorul Executiv ar trebui să aducă specialiști. „O reducere a cheltuitelor publice este absolut necesară. Și este nevoie de măsuri de reducere a evaziunii fiscale, care a crescut în România. Cred că în prim-plan ar trebui să fie măsurile pentru reducerea inflației, a creșterilor de prețuri și niciun caz măsuri pentru creșterea taxelor. (...) E nevoie de un guvern mai suplu, de 15-17 oameni, fără secretar de stat numiți politic, care să fie capabil să judece România ca pe un business din care să eliminăm cheltuielile nesăbuite ale statului și să încercăm să ne punem economia pe linia de plutire. Din păcate, această idee probabil are mici șanse să devină realitate, vom vedea un guvern cu o coloratura politică, dar sper că și în această situație, măcar în funcție de miniștri, să avem niște oameni specializați în domeniul lor”.

Viitorul guvern, mai „păsuit” decât în anii anteriori

În cazul în care guvernarea va aduce totuși din nou partidele în prim-plan, analistul politic Adrian Zăbavă punctează că noul președinte, „indiferent de numele lui, va beneficia, cel puțin la început, de un oarecare impuls de încredere, care s-ar putea transfera inclusiv către guvernanți”.

Astfel, „e posibil că pe termen scurt să nu existe o presiune iminentă asupra guvernului, pusă pe seama încrederii pe care o va avea președintele care va investi noul guvern”.

„E adevărat că următorul guvern e clar că va lua niște decizii impopulare. Nu se poate fără acest lucru. Decizii care vor stârni reacții din societate, dar cred că nu va veni nimeni cu un decont pe termen scurt. (...) Se vor lua decizii extrem de importante, presiunea bugetară va fi din ce în ce mai mare, România va fi într-o situație critică din punct de vedere economic și nu știu dacă ne vom mai uita la ceea ce s-a întâmplat anterior. (...) Adică guvernul, câștigând de pe urma încrederii președintelui, va fi păsuit poate un pic mai mult decât ar fi fost orice alt guvern. E un nou început, să spunem așa, pentru viitorul guvern. Se uită ce a fost. Normal, nu se uită totul, se uită această nemulțumire extremă care a existat la adresa recentului guvern și se pornește cu oarece forțe proaspete. E adevărat, spre un drum extrem de complicat, dar asta nu înseamnă că și sortit eșecului pe termen scurt, ca să zic așa. (...) Cred că această eliberare de momentul electoral, care se va finaliza cu un nou președinte la Cotroceni, care, cel puțin pe termen scurt, va beneficia de un plus de încredere, poate face ca presiunea asupra guvernului să nu fie la fel de mare”, este de părere Adrian Zăbavă.

Potrivit redactorului-șef Historia, Ion M. Ioniță, pe termen scurt, „cel mai important lucru este recăpătarea încrederii investitorilor că România rămână o țară stabilă în cadrul Uniunii Europene”.