Analiză Cine sunt votanții lui George Simion și Nicușor Dan. Sociolog: „Oamenii sunt nemulțumiți și trebuie profund înțeleși”

Românii au votat din frustrare și nu din convingere ideologică, iar sărăcia și inegalitatea i-au impulsionat în alegerile făcute. Sunt explicațiile oferite de un sociolog pentru numărul mare de voturi obținute de George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Alegeri. Foto: Alina Mitran

Numărul mare de voturi obținute de George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale arată că baza sa de susținători s-a diversificat în ultimii ani, potrivit sociologului Valentin Fulger.

Diferențele clasice dintre alegători s-au redus

Aceasta nu mai este compusă doar din români din mediul rural cu studii reduse, ci include și persoane educate, din orașe, cu studii superioare și un nivel de trai mai ridicat. Mulți dintre alegători l-au votat pe George Simion nu din convingeri ideologice, ci pentru a-și exprima nemulțumirea.

„Inițial, sondajele, în urmă cu ani de zile, prezentau de partea lui George Simion un electorat de tip tradiționalist, majoritar din mediul rural și cu studii, să-i spunem, primare, gimnaziale, 10 clase și o anumită secvență din studii medii și superioare. Însă au existat sondaje care au arătat că, deja, electoratul este destul de amalgamat, de o parte și de cealaltă, existând chiar sondaje în care, din totalul subiecților, o bună parte din cei cu studii superioare se aflau de partea lui George Simion. Mai mult decât atât, mediul rural nu a participat la vot în aceeași pondere ca mediul urban. Așadar, mediul urban domină, iar aici întâlnim persoane cu studii care se plasează peste cele ale românilor din mediul rural”, a observat sociologul Valentin Fulger.

Profesorul universitar arată că diferențele clasice între alegătorii obișnuiți ai partidelor, cum ar fi educația sau mediul de proveniență (urban sau rural), s-au diminuat, iar votul nu mai poate fi explicat doar prin aceste criterii.

„Este adevărat, în urmă cu ani de zile, de partea celor care se declară pro-europeni, progresiști, românii cu studii superioare, din mediul urban erau majoritari. Acum, însă, pare să se asiste la un anumit tip de nivelare a electoratului”, afirmă acesta. 

Vot de revoltă, motivat de frustrare

Sociologul mai spune că, dacă analizăm obiectiv datele socio-economice, România se află la coada clasamentului european în multe privințe: inflație ridicată, salarii mici, corupție, închiderea școlilor și spitalelor, abandon școlar, emigrare masivă și scădere demografică.

„Avem peste 5,7 milioane de români - și aceasta este cea mai mică cifră vehiculată - care au plecat din România din cauza sărăciei și a climatului socio-politic existent aici. Există cea mai dură fiscalitate la nivelul Uniunii Europene, iar peste 46.000 de firme s-au desființat doar anul trecut. Prin urmare, și numai la o primă vedere, vedem că, din punct de vedere socio-economic, țara a generat în rândul alegătorilor foarte multă frustrare. Frustrarea, deși este un sentiment subiectiv, a fost generată de cauze obiective care s-au regăsit și se regăsesc în calitatea vieții oamenilor, în speranța lor de viață și în speranța de mai bine. Este un vot de revoltă. Este un vot de sancțiune la adresa celor care au condus țara timp de 35 de ani”, arată sociologul Valentin Fulger.

Electoratul lui Nicușor Dan, atașat ideilor pro-europene

Potrivit specialistului, electoratul care l-a preferat pe Nicușor Dan este format din cei care au votat sistematic începând cu Emil Constantinescu, continuând cu Traian Băsescu și apoi cu Klaus Iohannis — un electorat care, în mod categoric, este atașat ideilor de natură pro-europeană.

Sociologul a adăugat că în orașele mari și dezvoltate, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, Nicușor Dan a obținut mai multe voturi și din cauza unei distribuții inegale a dezvoltării în România. Aceste orașe reprezintă „polii de dezvoltare”, în timp ce restul țării, în special comunitățile rurale, se confruntă cu probleme sociale acute.

„Să ne gândim, de exemplu, că avem un mediu rural caracterizat de o lipsă cronică a locurilor de muncă și de o sărăcie persistentă, de o emigrare profundă, de îmbătrânire accelerată și de o feminizare a populației, pentru că bărbații au plecat din mediul rural fie în marile orașe, fie în țări din vestul Europei, pentru a trimite bani acasă. Oamenii sunt profund nemulțumiți și trebuie să fie înțeleși în mesajul pe care îl transmit”, explică sociologul.

Diaspora nu este anti-europeană

Valentin Fulger arată că românii care trăiesc de mulți ani în Occident au votat în număr mare cu George Simion influențați atât de factori obiectivi, precum sărăcia, cât și de factori subiectivi, cum ar fi ideologia sau frustrarea acumulată. Totuși, acest lucru nu înseamnă că ei nu ar fi pro-europeni, atâta timp cât trăiesc și sunt integrați în Europa.

„Pentru că aminteam de această amalgamare a electoratului, aduc argumentul că majoritatea celor din diaspora, deci trăitori de 10, 15, 20 de ani în Occident, au votat cu George Simion. Așadar, nu se poate spune că acești oameni, care își câștigă existența în Occident, în Europa, nu sunt pro-europeni. Nu cred că se mai poate face o categorisire clară a electoratului fiecărui candidat. Electoratul este împărțit, de această dată, în funcție de criterii obiective și subiective. Cei care votează într-o manieră de revoltă au la bază criterii obiective, cum este sărăcia, care generează frustrare. Iar cei care votează subiectiv, o fac în virtutea unor convingeri sau a unei ideologii”, afirmă sociologul.

De ce nu trebuie jigniți românii

Acesta adaugă că nu este corect ca votanții lui George Simion sau cei din tabăra opusă să fie jigniți, indiferent de opțiunile lor politice.

„Nu putem categorisi electoratul lui Simion drept pleava societății, needucați, talibani, fundamentaliști, sectanți. Și, în același timp, nimeni nu ar trebui să-i jignească nici pe cei din cealaltă parte, pentru că aceștia cred în idealuri și valori. Doar că, datorită poziției pe care o ocupă în societate, sărăcia și vitregiile vieții din România poate nu i-au atins în aceeași măsură ca pe cei care votează cu Simion”. afirmă sociologul.

Oamenii sunt nemulțumiți și trebuie să fie profund înțeleși în mesajul pe care îl trimit, mai spune acesta. 

„Dacă acești oameni sunt anatemizați sau demonizați, este o greșeală, atât din partea celor care se consideră elitiști, cât și din partea factorului politic. Pentru că sunt cetățeni români, și între cetățenii români nu se poate face niciun fel de partajare: cetățeni de categoria I, II sau III. Sunt cetățeni români și punct”, concluzionează el.

George Simion a obținut 3.862.404 de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, reprezentând peste 40 la sută din totalul voturilor exprimate, ceea ce l-a plasat pe primul loc și l-a calificat în turul al doilea, unde se va confrunta cu Nicușor Dan. În diaspora, candidatul AUR a câștigat peste 61 la sută din voturile românilor. Turul al doilea al alegerilor este programat în 18 mai 2025.