Alegeri parlamentare 2024. Tot ce trebuie să ştii despre turul de scrutin: unde, cum și ce votăm

Cu toate că prestigiul funcției de președinte al României – și, automat, votarea lui – a furat lumina reflectoarelor în acest an electoral, alegerea Parlamentului este cu mult mai importantă. Pentru următorii patru ani, puterea legislativă (adică cea care are puterea de a elabora și adopta legi) va sta în mâna majorității deputaților și senatorilor de județ aleși acum – de exemplu, în 2024, 95 de proiecte de lege și propuneri legislative au fost promulgate și 15 respinse.

Duminică se votează puterea legislativă a României. FOTO: Unsplash

Această majoritate oferă votul de încredere prim-ministrului desemnat de președintele țării și, bineînțeles, Guvernului (puterii executive) care se va forma în jurul lui. Mai pe scurt, aproape orice schimbare (în bine sau în rău), orice reformă stă în mâinile Parlamentului. Cântărește cine este mai aproape de obiectivele tale (nu cine le îndeplinește pe deplin, căci se spune că perfecțiunea este utopie) și votează. Apoi, la alegerile viitoare, analizează cât de mult s-a apropiat de ce ți-ai dorit și votează din nou, în cunoștință de cauză – fie că este un vot de pedeapsă, fie că este unul de încredere (pentru aceiași sau pentru alții). Votul înseamnă putere, pe care democrația ne-o garantează prin Constituție.

CÂND?

Duminică, 1 Decembrie (pe teritoriul țării)

Între orele 07.00 și 21.00

În afara granițelor țării:

Sâmbătă, 30 noiembrie 2024, între 07.00 și 21.00 (ora locală)

Duminică, 1 Decembrie 2024, între 07.00 și 21.00 (ora locală)

*** Pentru alegerile din zilele de duminică (pe teritoriul României și în străinătate):

Alegătorii care se află într-o secție de votare, dar și persoanele care se află la rând, în afara sediului secției de votare, pentru a intra în locul de votare, pot să își exercite dreptul la vot până la cel mult ora 23.59.

UNDE?

În România: Numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde este domiciliul ori reședința. 

În județul unde ai reședința pe buletin sau pe viza de flotant.

140.349 de secții de vot în toată țara.

* 43 de circumscripții electorale:

* 41 de județe

* 1 București

* 1 pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate

În străinătate:

* În cadrul secției de votare din țara de domiciliu sau reședință. 

* Dacă te afli doar în tranzit, ești turist sau nu locuiești cu forme legale, nu poți vota.

* 950 de secții peste hotare.

CINE?

19.002.912 cetățeni români cu drept de vot.

* Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor, inclusiv.

* Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

CUM?

Puteți vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român:

✓ cartea de identitate (normală, electronică sau provizorie);

✓ buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;

✓ paşaportul diplomatic electronic;

✓ paşaportul de serviciu;

✓ paşaportul de serviciu electronic;

✓ paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic;

✓ paşaportul simplu temporar;

✓ carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

+ în cazul cetățenilor români de peste hotare, orice document emis de statul străin care să le confirme domiciliul sau reședința.

* Alegătorul are dreptul la un vot pe fiecare buletin primit (unul pentru Senat, unul pentru Camera Deputaților).

DE CE?

Pentru că este dreptul tău.

CE?

PARLAMENTUL:

* Senat (136 de locuri). Mai exact, 1 senator la 168.000 de locuitori.

* Camera Deputaților (330 de locuri). Mai exact, 1 deputat la 73.000 de locuitori.

* Numărul de mandate pentru Senat și Camera Deputaților diferă de la o circumscripție la alta, în funcție de numărul de locuitori și normele de reprezentare. De exemplu, Bucureștiul conduce lista cu 29 de deputați și 13 senatori, iar la coada listei se află Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Tulcea, Diaspora română cu câte 4 deputați și 2 senatori fiecare.

DINTRE CINE?

* Fiecare partid se înscrie cu o listă de candidați aleși pentru fiecare circumscripție, listați în ordinea aleasă de partid – alegi lista, nu candidatul.

* Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților. 

* Doar partidele care trec pragul electoral de 5% la nivel național intră în Parlament.

* 31 de partide şi alianţe.

* 19 organizații ale minorităților naționale.

CE FACE?

* Adoptă și respinge legi constituționale, organice, ordinare pe care ulterior le înmânează președintelui României pentru aprobare/promulgare (publicarea și intrarea în vigoare a unui proiect de lege votat).

* Parlamentul oferă votul de încredere prim-ministrului desemnat de președinte și, automat, Guvernului. Așadar, în multe cazuri, majoritatea parlamentară a unui partid/a unei alianței dă Guvernul și îl sprijină prin aprobarea inițiativelor legislative.

* Atât Parlamentul (prin senatori și deputați), cât și Guvernul au dreptul la propunerea unor inițiative legislative.

* O lege trebuie să fie votată de ambele Camere. Articolul 75, alineatul 1 al Constituției menționează situațiile în care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

CÂT TIMP?

4 ani este mandatul Parlamentului.

MAI PUȚIN TIMP?

Conform articolului 89 din Constituție:

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Dizolvarea Parlamentului este strâns legată de declanșarea alegerilor anticipate.

NOTA BENE!

Conform Legii nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, la preluarea mandatului, aceștia trebuie să depună jurământul, care sună astfel:

„Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu!“.

Tot acest statut prevede faptul că formularea religioasă poate fi înlocuită cu „Jur pe onoare și conștiință“. Poate că această propoziție ar trebui adăugată jurământului, căci nu de puține ori, multe fapte, inițiative și chiar doar vorbe au fost făcute cu lipsa acestora.