Când statul nu respectă legea, nota de plată este neîncrederea

Ce valoare mai are o hotărâre judecătorească dacă statul nu o respectă? Întrebarea nu îi privește doar pe magistrați sau pe cei care au un proces. Ea privește încrederea fiecăruia dintre noi că regulile se aplică tuturor, inclusiv celor care ne guvernează, se arată într-un articol publicat pe JURIDICE.ro.

Foto: Arhiva Adevărul

Nesiguranța poate alimenta frica. Când frica își găsește un vinovat, poate deveni ură, iar de aici până la violență distanța se poate scurta periculos. Nu este un traseu inevitabil, dar este un risc pe care instituțiile nu își permit să îl ignore.

Rolul statului de drept este tocmai să oprească acest mecanism: să înlocuiască suspiciunea cu dovezi, arbitrariul cu reguli previzibile și conflictul cu o judecată imparțială. Pentru cetățean, promisiunea este simplă: dacă drepturile îi sunt încălcate, există o instituție care îl poate proteja.

Dar această promisiune nu se îndeplinește doar prin pronunțarea unei hotărâri. Contează și ce se întâmplă după.

O hotărâre nu trebuie să rămână doar pe hârtie

Disputele privind drepturile salariale ale magistraților pot părea îndepărtate de preocupările cotidiene. Ele ridică însă o întrebare care depășește interesele unei profesii: poate statul să trateze drept opțională o obligație stabilită definitiv de o instanță?

Dezbaterea despre salarizarea din bani publici este legitimă. La fel, discuția despre cheltuielile bugetare. Dar contestarea unei politici salariale și respectarea unei hotărâri judecătorești sunt două lucruri diferite. Nemulțumirea față de un drept nu justifică, prin ea însăși, ignorarea unei obligații definitive.

Executarea hotărârii face parte din protecția oferită de justiție. Altfel, omul câștigă procesul, dar nu și dreptul pentru care s-a judecat.

De aceea, problema îl privește în egală măsură pe pensionarul, salariatul sau antreprenorul care are de recuperat bani de la stat. Dacă autoritățile nu își respectă obligațiile, de ce ar mai avea cetățeanul încredere că un proces îi va aduce o rezolvare reală?

Încrederea se construiește prin fapte

O justiție independentă are nevoie și de resurse pentru a funcționa. Iar hotărârile ei trebuie respectate inclusiv atunci când sunt incomode pentru cei aflați la putere.

În același timp, instituțiile au datoria să explice limpede ce obligații există, de unde provin și cum sunt îndeplinite. Transformarea unei datorii a statului într-o confruntare între categorii sociale nu rezolvă problema. Doar mută discuția de la responsabilitate la căutarea unui vinovat.

Violența trebuie sancționată. Însă sancțiunea nu înlătură, singură, cauzele neîncrederii. Pentru aceasta sunt necesare educație, transparență și instituții care aplică aceleași reguli tuturor.

Statul de drept nu este o expresie rezervată juriștilor. Este garanția că, atunci când ai dreptate, există o cale efectivă de a obține ceea ce ți se cuvine. Iar credibilitatea statului începe cu disponibilitatea lui de a respecta regulile pe care le cere cetățenilor.