O grupă de sânge ar putea influenţa apariţia problemelor de memorie la bătrâneţe

Persoanele cu grupa de sânge AB au un risc ridicat în ce ceea priveşte posibilele pierderi de memorie la bătrâneţe. FOTO:Shutterstock

Persoanele cu grupa de sânge AB ar putea prezenta un risc mai mare de a suferi de probleme de memorie la bătrâneţe, indică un studiu al unei echipe de cercetători americani, potrivit bbc.co.uk.

O echipă condusă de profesorul Mary Cushman, de la Colegiul de Medicină de la Universitatea din Vermont, Burlington, a analizat informaţii despre aproximativ 30.000 de persoane cu vârsta de peste 45 de ani, din Statele Unite. În timpul studiului, cercetătorii au identificat 495 de persoane în cazul cărora au apărut probleme în gândire şi pierderi de memorie ( tulburări cognitive)  într-o perioadă de trei ani.

Persoanele cu probleme au fost comparate cu alţi 587 de voluntari care nu prezentau probleme de memorie. Dintre cei 495 de voluntari cu astfel de probleme, 6% aveau grupa sangvină AB, procent mare decât valoarea de 4% din populaţia generală care au această grupă de sânge. Prin urmare, s-a putut constata că persoanele cu grupa AB au prezentat un risc cu 82% mai mare de a avea dificultăţi de memorie, limbaj şi atenţie. Toate aceste aspecte au fost considerate posibile semnale instalarea demenţei într-o perioada timpurie Cu toate acestea, demersul cercetătorilor nu s-a concentrat mai mult spre a înţelege exact riscul de apariţie al tulburărilor cognitive.

Studiul americanilor a fost publicat în revista de specialitate „Neurology”. Demersul cercetătorilor conduşi de Cushman a plecat de la alte cercetări prin care era analizată legătură între grupa sangvină şi riscul de maladii cardiace. Astfel, ipoteza studiului publicat în „Neurology” a fost că a avea o anumită grupă de sânge, cum ar cazul grupei O, presupune un risc mai scăzut în ce priveşte bolile cardiovasculare.

„Studiul nostru cercetează legătura dintre grupa de sânge si tulburările cognitive, dar alte cercetări au arătat că factori precum hipertensiunea arterială, colesterolul mărit şi diabetul cresc şansele de apariţie a tulburărilor cognitive şi a demenţei”, a afirmat Mary Cushman care a precizat că „grupa sangvină are legătură şi cu alte probleme vasculare, cum ar fi atacul vascular cerebral, deci descoperirile noastre arată o legătură între problemele vasculare şi sănătatea creierului”.

Într-un comentariu care face referite la studiul americanilor, profesorul Simon Ridley, şef al departamentului de cercetare de la Alzheimer's Research UK,  a afirmat că studiul nu investighează riscul de instalare a demenţei şi că este mult prea devreme pentru a spune cu siguranţă că grupa de sânge AB ar putea avea legătură cu un risc crescut al acestei tulburări.

„Dovezile actuale sugerează că, pentru a avea un creier sănătos, este indicată o dietă echilibrată, stoparea fumatului şi exerciţii fizice practicate regulat”, a precizat Simon Ridley.