Cât ne costă sărăcia: 13 puncte din IQ
0
Sărăcia ne afectează abilitatea de a gândi, spune un nou studiu. Aceia dintre noi care se confruntă cu stresul financiar nu au capacitatea mentală de a face faţă şi altor probleme ale vieţii.
„Când eşti concentrat pe faptul că nu ai destui bani, faci tot ce e nevoie să rezişti şi nu mai eşti în stare să te ocupi şi de altele“, spune Eldar Shafir de la Universitatea Princeton, SUA, care a colaborat la acest studiu. În cadrul cercetării, s-au făcut o serie de teste care au demonstrat că, atunci când oamenii au destui bani, nu-şi mai fac griji şi iau decizii mai bune. Dificultăţile financiare ocupă atât de mult timp şi atenţie, încât ne determină să luăm decizii proaste, notează „NBC News“.
Concentrarea asupra rezolvării situaţiilor stresante create de un standard de viaţă scăzut poate provoca o scădere cu până la 13 puncte a coeficientului de inteligenţă. Acest lucru înseamnă o scădere cu 10% a IQ-ului mediu.
Echipa de cercetători a încercat să-şi dea seama de ce săracii par să fie prinşi într-un fel de cerc vicios al dificultăţilor financiare şi de orice tip. „Imaginează-ţi că stai în faţa unui computer care funcţionează incredibil de încet. Apoi realizezi că, pe fundal, se descarcă, rapid, un joc mare. Problema nu e că dispozitivul este lent, ci că ţie ţi se pare lent“, spune Sendhil Mullainathan, economist la Harvard, SUA, şi cercetător în cadrul studiului.
S-au făcut două experimente care demonstrează de ce oamenii săraci nu se descurcă în viaţă: unul într-un mall din New Jersey, SUA, iar celălalt cu fermierii care cultivă trestie de zahăr în India.
Reparaţia maşinii i-a bulversat pe americanii săraci dintr-un magazin
Celor din mall-ul american le-au fost date o serie de teste, de exemplu cum s-ar descurca cu o tăiere salarială de 5%, cu una de 15% sau ce ar face dacă o reparaţie a maşinii i-ar costa 150 de dolari sau 1.500 de dolari. Având aceste probleme în minte, li s-au mai făcut teste de IQ pentru a li se estima gradul de atenţie şi concentrarea.
Clienţii mall-ului câştigau în medie 70.000 de dolari pe an (aproximativ 53.000 de euro), dar unii dintre ei nu depăşeau 20.000 de dolari (15.000 de euro). Cei săraci şi cei bogaţi s-au descurcat asemănător atunci când aveau în minte probleme financiare minore. Însă, atunci când reparaţia maşinii costa mai mult, sau când tăierea salarială era mai mare, cei care câştigau puţin s-au descurcat mult mai prost la teste decât cei cu bani mai mulţi.
„Se schimbă ce este în mintea lor. Testul este acelaşi în ambele situaţii. Tot ce se schimbă este cât de mult te costă să-ţi repari maşina. Deodată, reparaţia maşinii este tot ce îţi acaparează mintea. Eşti la fel de deştept ca atunci când reparaţia costă puţin şi nu te îngrijorează, dar eşti mai puţin deştept când maşina costă mai mult“, spune Shafir pentru „NBC News“.
Indienii iau şi ei decizii proaste când nu au bani
Pentru a verifica această teorie într-o situaţie reală, cercetătorii s-au îndreptat către o zonă rurală din India, unde fermierii care cultivă trestie de zahăr sunt plătiţi o singură dată pe an pentru recolta lor. Imediat după cules sunt „inundaţi“ de bani, iar următoarea lună, sunt iar faliţi.
Culegătorii de trestie de zahăr din India sunt plătiţi o singură dată pe an FOTO Reuters
Fermierii au luat decizii foarte proaste atunci când s-au confruntat cu un colaps financiar. Şi-au amanetat multe obiecte, o decizie financiară îngrozitoare, şi erau de două ori mai dispuşi să se împrumute de bani. „Acest lucru nu poate fi explicat prin diferenţa de situaţii, prin diferenţa de alimentaţie sau prin efortul depus la locul de muncă. Nu poate fi explicat nici prin stres. Deşi fermierii sunt mult mai stresaţi înainte de recoltă, acest lucru nu este de vină pentru o performanţă cognitivă scăzută. De fapt, se pare că însăşi sărăcia este cea care scade capacitatea cognitivă“, continuă Shafir.
Săracii sunt mai bolnavi şi uită mai mult
„Săracii nu prea folosesc medicina preventivă, uită să-şi ia pastilele, întârzie mult şi uită de întâlnirile programate. Sunt cei mai puţin productivi muncitori, cei mai neatenţi părinţi şi cei mai proşti manageri ai propriilor finanţe. Aceste comportamente sunt îngrijorătoare, dar sunt şi mai grave pentru că pot adânci şi mai mult sărăcia“, notează studiul.
Se pot lua măsuri împotriva „prostiei“ cauzată de sărăcie
Bogaţii au bone pentru copii, contabili pentru bani şi şoferi care le lasă timp să se concentreze asupra altor probleme în timp ce se deplasează dintr-un loc în altul. Săracii sunt deseori foarte ocupaţi cu diverse probleme deodată: banii pentru grădiniţă, mijloacele de transport şi chiria sau plata casei. „Ce să faci cu oamenii care au nevoie să-şi utilizeze finanţele mai inteligent? Un răspuns ar fi plata regulată, la timp“, spune Shafir.
Un alt mod de a combate acest lucru este o sumă din salariu, livrată special pentru plata chiriei, pentru cei care au probleme să-şi amintească data scadentă. Chiar şi simplificarea birocraţiei pentru ridicarea ajutorului social poate ajuta, conchide „NBC News“.
Citeşte mai multe despre coeficientul de inteligenţă:
Suntem sau nu mai deştepţi decât strămoşii noştri?
Întrebarea referitoare la cât de deştepţi suntem comporativ cu strămoşii noştri din secolele trecute primeşte răspunsuri diverse şi reprezintă o chestiune controversată. În timp ce unii sunt de părere că IQ-ul nostru este în mod evident mai ridicat decât al celor din trecut, alţi specialişti sugerează întocmai contrariul.
De ce coeficientul de inteligenţă a scăzut dramatic în ultimul secol
Valoarea, în medie, a coeficientului de inteligenţă înregistrat în ţările occidentale a scăzut cu aproximativ 14,1 puncte în ultimul secol, potrivit unui studiu realizat de cercetătotii europeni.
Un nou studiu sugerează că inteligenţa are mai degrabă legătură cu abilitatea de concentrare decât cu aceea de a procesa rapid informaţia.
Copiii din noile generaţii sunt din ce în ce mai inteligenţi
De aproape un secol, coeficientul de inteligenţă al populaţiei generale a crescut, fenomen cunoscut sub numele de efectul Flynn.
Se încarcă comentariile...
