Copiii din noile generaţii sunt din ce în ce mai inteligenţi

0
0

De aproape un secol, coeficientul de inteligenţă al populaţiei generale a crescut, fenomen cunoscut sub numele de efectul Flynn.

„Mai multe studii realizate în ultimii ani arată că nu există genii înnăscute. Există copii pe care îi lăsăm să fie genii şi genii pe care le «ucid» părinţii, prin comportamentul lor şi prim mediul pe care îl creează pentru copii“, ne spune medicul Ioana Vârtosu, preşedintele Asociaţiei Şcoala Mamei Junior, într-un interviu care va apărea vinerea aceasta în „Weekend Adevărul“.

Pe bună dreptate, pare să spună cercetătorul James R. Flynn, de la Universitatea din Otago, Noua Zeelandă, care, cu 28 de ani în urmă, a descoperit un fenomen căruia experţii în ştiinţe sociale încă încearcă să-i găsească o explicaţie clară: coeficientele de inteligenţă cresc constant de la începutul secolului al XX-lea.

IQ-ul creşte cu 3 puncte în 10 ani

După ce a analizat rezultatele testelor de inteligenţă ale populaţiei din peste 24 de ţări, el a observat că IQ-ul a crescut, în medie, cu 0,3 puncte pe an, deci cu 3 puncte într-un deceniu. S-au realizat studii de confirmare a rezultatelor lui Flynn timp de aproape 30 de ani şi astfel s-a dovedit că efectul Flynn chiar există.

„Spre marea mea mirare, în secolul al XXI-lea, creşterea IQ-ului continuă“, spune Flynn în noua sa carte pe aceeaşi temă „Devenim mai inteligenţi?“.

Două tipuri de inteligenţă

Testele realizate pentru a demonstra efectul Flynn nu sunt teste de cultură generală, ele măsoară mai ales capacitatea de a potrivi intuitiv nişte forme, de exemplu. Prin urmare, explicaţia nu poate fi un grad mai ridicat de educaţie, ci pur şi simplu, o perfecţionare a creierului pentru rezolvarea problemelor de la o generaţie la alta.

Potrivit specialistului, există două tipuri de inteligenţă pe care o măsoară aceste teste: inteligenţa fluidă şi cea cristalizată. Creşterile cele mai mari de-a lungul celor 100 de ani de observaţii, de aproximativ 15 puncte pe generaţie, s-au înregistrat în ceea ce priveşte inteligenţa fluidă. Aceasta constă în capacitatea de a rezolva probleme, fără a face apel la abilităţile dobândite sau la familiaritatea cu anumite cuvinte ori simboluri.

În ceea ce priveşte inteligenţa cristalizată, adică cea dobândită prin învăţare şi prin confruntarea cu anumite situaţii, creşterile sunt mai modeste, doar cu 9 puncte pe generaţie. Testele care măsoară acest tip de inteligenţă conţin şi probleme de rezolvat, dar cuantifică mai mult lucrurile învăţate, de exemplu probleme matematice şi teste de vocabular.

Ce explicaţii există

Printre ipotezele vehiculate de-a lungul timpului se numără o mai bună educaţie a noilor generaţii, societatea în continuă schimbare în era vitezei, care ne învaţă să ne descurcăm mai bine într-un timp mai scurt şi o alimentaţie mai bună. Niciuna dintre aceste teorii nu poate fi susţinută ştiinţific şi nu a fost confirmată până în prezent.

Totuşi, Flynn crede că ar exista două explicaţii valabile. Una dintre ele este că omul modern duce o viaţă uşor mai abstractă decât cel din trecut. Mai precis, el nu-şi mai concentrează atât de mult resursele pentru rezolvarea unor probleme concrete de viaţă: întemeierea unei familii, agricultura şi creşterea animalelor, ci se orientează mai mult spre carieră. 

Cea de-a doua explicaţie, şi probabil cea mai bună, o reprezintă tehnologiile tot mai performante. Mai exact, minţile mai avansate creează de la un an la altul tehnologii performante care, la rândul lor, sporesc gradul de inteligenţă, şi tot aşa.

Mai multe - Viață sănătoasă

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite