Semnal de alarmă: cancerul de sân, tot mai frecvent la femeile tinere

Semnal de alarmă: cancerul de sân, tot mai frecvent la femeile tinere

Cosmina Grigore (28 de ani) alături de fiica ei de 4 ani FOTO Arhivă Personală

Aproximativ 10.000 de românce primesc diagnosticul de cancer mamar în fiecare an. Deşi în teorie boala afectează preponderent femeile trecute de 40 de ani, medicii constată o incidenţă tot mai mare în rândul tinerelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Întâlnirea cu Cosmina Grigore, frumoasa şi tânăra mamă a unei fetiţe de 4 ani, din Bucureşti, a fost o revelaţie. I se mai spune „tipa care iubeşte cancerul“. Pare absurd, dar chiar aşa este. Are 28 de ani, e fără un sân şi afirmă că boala i-a schimbat fundamental viaţa, în bine. „Îi sunt recunoscătoare cancerului. A adus iubire în viaţa mea, prieteni minunaţi, oameni incredibil de buni, îngeri trimişi de Dumnezeu ca să mă ajute să trăiesc. Pentru mine cancerul nu a fost un capăt de drum, ci un nou început, dar asta pentru că am avut norocul să descopăr boala la timp“, explică femeia.
 
Totul a început anul trecut. Diagnosticul „salvator“, spune ea, i-a fost comunicat pe 31 iulie. Nu l-a obţinut imediat şi numai perseverenţa ei a făcut posibilă evitarea unui deznodământ fatal. Descoperisem de ceva vreme un nodul la sânul stâng, care era considerabil de mare. Medicul ginecolog m-a asigurat că e de la alăptat şi că e în regulă să fie aşa. Am observat că în timp se măreşte şi am considerat că e bine să fac investigaţii. Am profitat de un abonament pe care îl aveam de la serviciu la o clinică privată şi am mers la control. Şi acolo mi s-a spus că n-am nimic şi am fost tratată ca o fetişcană care venise să se afle în treabă. Oare ce s-ar fi întâmplat dacă mă opream aici?“, se întreabă Cosmina. Nu s-a oprit. A făcut o sonoelastrografie, care a ridicat suspiciuni, apoi, la  recomandarea verişoarei ei, trecută şi ea prin „chinurile“ investigaţiilor, a ajuns la medicul specialist care i-a descoperit boala. Au urmat două operaţii. Prima – de îndepărtare a tumorii, iar cea de-a doua – de mastectomie (excizie completă a sânului). Afirmă că a ieşit călită din această experienţă, iar acum e un rezervor de energie şi speranţă pentru cei din jur.
 

Precauţie înainte de fertilizarea in vitro

Norocoasă se declară şi Raluca Iliescu, o altă tânără din Bucureşti, care a depistat boala, mânată fiind de intuiţie. Se întâmpla acum trei ani, când avea vârsta de 33 de ani. Urma să facă un tratament de fertilizare in vitro, fiind asigurată că totul este în regulă. „Dacă aş fi început acel tratament, care era o bombă hormonală, probabil că în şase luni m-ar fi omorât. Din fericire, sunt precaută de felul meu şi m-am controlat. N-a fost încă inventat cuvântul care să descrie ce simţeam când mi s-a spus că am cancer. Nu eram nici panicată, nici tristă, nici şocată, nici măcar confuză. Eram un pic din fiecare. Am refuzat să cred realitatea timp de vreo două ore, după care am evaluat toate aspectele şi am pornit «la drum»“, a mărturisit Raluca.
 
A ales să plece în Chicago, unde a beneficiat de toate testele şi inclusiv de operaţie. Chiar dacă i s-au propus două opţiuni şi anume cea de lumpectomie (n.r. – îndepărtarea chirurgicală exclusiv a zonei afectate) şi cea de mastectomie la sânul drept, a decis să facă mastectomie bilaterală cu reconstrucţie în două etape. La întoarcerea în ţară a iniţiat o „campanie“ între prietene şi colege, încercând să le convingă că, uneori, un test făcut în timp util şi mai ales interpretat corect îţi poate salva viaţa.
 
„Pe multe le-am programat şi le-am ameninţat cu moartea prieteniei dacă nu merg la control. Aşa, o bună prietenă de-a mea din copilărie a descoperit că are şi ea cancer la sân, iar o alta a aflat că are o formaţiune pe care o ţine sub control“, a relatat ea. A renunţat la o carieră de 12 ani în industria tutunului, nu mai fumează, mănâncă multe fructe şi legume proaspete, face sport cu regularitate şi a adoptat un copil. Singurul său regret este că a avut nevoie de o asemenea „poveste“ pentru a se schimba în bine.
 

Cancer mamar la 21-22 de ani

Cazurile prezentate sunt ale unor femei tinere, aparent în afara grupului de risc. Conform literaturii de specialitate, peste 75% din cancerele de sân apar la femeile de peste 40 de ani, riscul cel mai mare fiind atribuit celor trecute de 65 de ani. Acestea din urmă sunt de două ori mai susceptibile de a dezvolta boala, comparativ cu femeile având vârsta între 40 şi 65 ani. Experienţa de zi cu zi a medicilor tinde să modifice puţin acest tablou.
 
„Din păcate, descoperim cancer mamar la tot mai multe femei tinere. E, de altfel, în conformitate cu studiile internaţionale care arată creşterea numărului de cancere la sân în stadii avansate la categoria de vârstă 25-39 de ani. Cea mai tânără pacientă pe care am diagnosticat- o avea 21 de ani“, a declarat dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar radiologie şi imagistică medicală, de la Donna Medical Center, din Bucureşti. O confirmare tăioasă a acestei situaţii a venit şi din partea chirurgului Alexandru Blidaru (foto drepta), şeful secţiei Chirurgie II din cadrul Institutului Oncologic Bucureşti.
 
Contactat prin telefon pentru a fi întrebat dacă a observat o scădere a vârstei pacientelor cu această maladie, el a răspuns: „Da, se întâmplă tot mai frecvent. Chiar acum mă pregătesc să intru în sala de operaţie. Am o fată de 22 de ani cu cancer mamar. Cancerul nu este atât de avansat, dar este răspândit în tot sânul“. Tânăra nu are un istoric familial de cancer, spune medicul, şi nici factorii de mediu nu ar fi avut cum să aibă un impact atât de mare.
 
„Cauzele cancerului mamar sunt plurifactoriale. Când se însumează mai mulţi factori de risc, se declaşează trăgaciul. De obicei, vorbim de o componentă genetică şi o componentă de mediu. Totuşi, în cazul de faţă, nu avem cancere în familie, iar factorii de mediu sunt mai puţin importanţi, pentru că la 22 de ani n-a trăit destul, n-a mâncat destul, n-a acumulat destule toxine“, a detaliat prof. dr. Alexandru Blidaru.
 
Chirurgul a atras atenţia că e important de reţinut că vârsta tânără nu mai reprezintă o pavăză, subliniind că peste jumătate din cazurile de cancer de sân apar din senin, fără niciun factor de risc cunoscut. Potrivit specialistului, singurul mod în care femeile pot fi ajutate astfel încât viaţa lor să fie cât mai puţin afectată este ca boala să fie descoperită devreme.
 

Semnele care anunţă cancerul de sân

1 Un nodul (nou)
Femeile care depistează, la palparea lunară, un nodul (nou) fie în interiorul sânului, fie la subraţ
ar trebui să meargă la medic. Nodulii nu sunt neapărat manifestări ale cancerului mamar. În majoritatea cazurilor, nodulii sunt, de fapt, chisturi mamare (săculeţi plini cu lichid) necanceroase, dar trebuie investigaţi.
 
2 Modificările de mărime sau de formă ale sânilor
Cancerul mamar poate modifica radical modul în care arată şi se simt la palpare sânii. Modificările care ar trebui să le îngrijoreze pe femei sunt cele care apar în afara perioadei menstruaţiei, sarcinii, alăptării şi care nu pot fi asociate cu înaintarea în vârstă sau cu scăderea ori creşterea importantă în greutate.
 
3 Inflamaţii şi pete roşiatice
Nu toate tipurile de cancer mamar se manifestă prin apariţia unor noduli. Există un tip de cancer de sân cel inflamator, care se poate manifesta mai mult ca o infecţie a sânului: cu inflamaţii şi roşeaţă. Deşi este mult mai rar întâlnit decât cancerul clasic (cu noduli), acest tip de boală oncologică este foarte agresiv şi necesită intervenţia imediată a medicilor specialişti.
 
4 Porţiuni de piele uscată şi descuamată sau aspectul de coajă de portocală
Cancerul mamar inflamator poate provoca, de asemenea, modificări la nivelul pielii sânilor. Uneori, cancerul mamar este anunţat de aspectul de coajă de portocală al unuia sau ambilor sâni.
 
5 Inversarea mameloanelor sau scurgeri mamare
Cancerul de sân poate provoca modificări şi la nivelul mameloanelor. Dacă, dintr-o dată, mameloanele sunt inversate (în loc să fie proeminente, la frig, de exemplu, intră în piele) sau dacă observi scurgeri mamelonare, trebuie să mergi de urgenţă la medic.
 

Controalele periodice oferă şansa la viaţă 

 
Că incidenţa cancerului mamar este în creştere o spun cifrele. Rapoartele medicale arată o dublare în ultimele două decenii. „Se întâmplă peste tot în lume. La fel şi în România. Numai că mortalitatea prin cancer mamar în ţările occidentale a început să scadă şi continuă să fie mai scăzută în raport cu incidenţa. În România, în schimb, mortalitatea merge în aceeaşi direcţie cu incidenţa acestei boli: mai multe cazuri, mai multe decese“, avertizează chirurgul oncolog Alexandru Blidaru.
 
Cauza este diagnosticarea târzie. Femeile ajung foarte târziu la medic şi de aceea rezultatele tratamentului sunt modeste. „Din păcate, şi astăzi, aproape în fiecare zi la consultaţii, vedem cazuri de cancer avansat. Se ştie că rata de supravieţuire la cinci ani scade în funcţie de stadiul în care se află boala. Scopul nostru este să încercăm să diagnosticăm boala devreme, astfel încât să o putem trata cât mai simplu pentru pacientă, cu rezultate foarte bune, inclusiv cu păstrarea sânului“, a semnalat medicul.
 

După 40 de ani se recomandă mamografia

 
Pentru o monitorizare adecvată a stării de sănătate a sânilor, specialiştii recomandă femeilor să se autoexamineze lunar. E important ca examenul să se facă aproximativ în aceeaşi zi a fiecărei luni. În caz de menstruaţie, examinarea se face în ultima zi a menstrei, când sânii sunt mai puţin sensibili la palpare şi mai puţin tumefiaţi. Dacă femeia este însărcinată sau la menopauză, se alege o zi la întâmplare, de exemplu prima zi din lună, în care se va face examinarea. Acest lucru nu exclude însă nevoia consultului de specialitate, chiar de la 20 ani.
 
Pentru a descoperi în stadii incipiente boala, când şansele de vindecare sunt de peste 90%, medicii le indică femeilor cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani să efectueze o dată la doi ani o ecografie mamară.
 
„După 30 de ani, ecografia se va face o dată pe an sau o dată la şase luni, dacă se descoperă formaţiuni. După 40 de ani e recomandată mamografia la un interval de unu-doi ani. O mamografie de screening poate reduce mortalitatea cu până la 30% şi mi-aş dori ca femeile să vină la aceste controale nu doar atunci când le dor sânii sau când îşi descoperă un nodul prin palpare“, a punctat Elena Claudia Teodorescu (foto dreapta), medic primar radiologie şi imagistică medicală.
 

Factori de risc modificabili în cancerul de sân

1 Contraceptivele orale
O amplă analiză a 54 de studii, publicată în revista medicală britanică „Lancet“, a arătat că utilizarea prelungită a contraceptivelor orale creşte uşor riscul de cancer de sân. Riscul scade la normal în intervalul de 10 ani de la încetarea folosirii contraceptivelor. 
 
2 Lipsa hrănirii la sân a bebeluşului
Unele studii arată că femeile care alăptează, mai ales perioade îndelungate (un an şi jumătate – doi ani) au risc de cancer de sân mai redus.
 
3 Consumul de alcool
Potrivit Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului, consumul zilnic al unei porţii (150 ml de vin sau 360 ml de bere) de alcool duce la o creştere uşoară a riscului în timp ce consumul a două-cinci porţii de alcool pe zi duce la o creştere de 1,5 ori a riscului comparativ cu femeile care nu consumă alcool deloc.
 
4 Excesul ponderal şi obezitatea
Femeile supraponderale şi obeze au un risc mai mare de cancer de sân. Riscul este şi mai ridicat la femeile cu obezitate abdominală.
 
5 Sedentarismul 
Viaţa inactivă este asociată cu o creştere a riscului de cancer mamar în timp ce exerciţiul fizic scade acest risc. Societatea Americană a Cancerului recomandă 45-60 de minute de exerciţiu fizic, cel puţin cinci zile pe săptămână.
 
6 Absenţa naşterilor sau prima naştere tardivă 
Femeile fără copii sau care au născut primul copil după 30 de ani au un risc crescut de a face cancer mamar.
citeste totul despre: