VIDEO Cât de mult te poate schimba o oră în plus de somn pe noapte. De ce nu poţi recupera în weekend

Unele persoane pot funcţiona foarte bine cu numai câteva ore de somn, totuşi, specialiştii recomandă ca regulă generală cel puţin 7 ore şi jumătate de somn pe noapte FOTO Shutterstock

Numărul mediu de ore de somn a scăzut dramatic în ultimii ani, astfel că omul modern doarme aproximativ şase ore şi jumătate pe noapte, ceea ce conduce la o sumedenie de probleme de sănătate. O singură oră în plus de somn modifică activitatea a nici mai mult, nici mai puţin de 500 de gene, arată un studiu recent.

Societatea modernă impune o viziune total diferită asupra somnului decât în trecut. Oamenii sunt încurajaţi astăzi (de sistemul corporatist cu precădere) să se gândească la somn ca la un lux, la care se poate renunţa în scopul obţinerii unor rezultate mai bune şi mai rapide la muncă, de exemplu.

Nu întâmplător, odată cu scăderea numărului mediu de ore de somn pe noapte a crescut incidenţa obezităţii şi a diabetului, susţin specialiştii. Pentru a observa care ar fi efectul prelungirii somnului cu o singură oră pe noapte, oamenii de ştiinţă britanici de la Centrul de Cercetare a Somnului din cadrul Universităţii Surrey au realizat un experiment.

Voluntarii au fost împărţiţi în două grupuri: cei din primul grup au trebuit să doarmă nu mai mult de 6 ore şi jumătate pe noapte, iar cei din cel de-al doilea grup – 7 ore şi jumătate. Înainte de studiu şi la o săptămână după iniţierea acestuia, cercetătorii le-au prelevat sânge participanţilor. Apoi, au inversat numărul orelor de somn impuse voluntarilor: cei care dormiseră numai 6 ore şi jumătate au primit o oră în plus de somn, iar ceilalţi – o oră în minus.

Sângele participanţilor a fost testat din nou, după încă o săptămână, iar pe tot parcursul cercetării au fost realizate şi investigaţii imagistice prin rezonanţă magnetică funcţională, pentru a observa activitatea cerebrală în timpul activităţilor obişnuite.

La final, oamenii de ştiinţă au constatat că:

Toţi participanţii au suferit probleme de concentrare şi dificultăţi de a duce la bun sfârşit sarcinile obişnuite în perioada în care au dormit 6 ore şi jumătate.

Cel mai interesant rezultat a fost, însă, obţinut la analizele sangvine. Dr. Simon Archer, coordonatorul studiului, a investigat mai ales genele care s-au activat sau au fost inactivate în funcţie de numărul orelor de somn. „Am observat că, în total, aproximativ 500 de gene sunt afectate de schimbarea obiceiurilor de somn. Unele sunt inactivate, altele sunt activate“, explică specialistul citat de BBC.

Risc crescut de diabet şi de cancer

Atunci când voluntarii care au putut dormi iniţial 7 ore şi jumătate au revenit la un program de somn cu o oră mai scurt, acestora li s-au activat genele asociate cu un nivel crescut al proceselor inflamatorii în organism (care, la rândul lor, sunt asociate cu o varietate de boli, inclusiv cu cancerul), cu răspunsul imunitar şi cu reacţia organismului la stres.

De asemenea, activitatea genelor responsabile cu instalarea diabetului şi a celor care cresc riscul de cancer. Atunci când participanţii la studiu au dormit cu o oră în plus, toate aceste probleme s-au reglat.

Mesajul clar al acestui experiment este că „dacă dormi mai puţin de 6 ore pe noapte, ar trebui să-ţi schimbi acest obicei şi să faci tot posibilul să dormi măcar cu o oră în plus, ca să fii cât mai protejat de boli“, spune medicul Michal Mosley, autorul articolului din BBC, care a participat el însuşi la un experiment pentru depistarea problemelor de somn.

Mulţi cred că pot recupera în timpul weekendului, dormind mai mult atunci. Din păcate, amintirile trebuie consolidate într-un interval de maximum 24 de ore.

Fazele somnului şi importanţa lor

Pentru a identifica eventualele tulburări de somn de care suferă, dar şi pentru a-şi face o impresie el însuşi despre testele de investigare a somnului, medicul Michael Mosley a participat la un experiment în cadrul Centrului pentru Investigarea Somnului din cadrul Spitalului „John Radcliffe“ din Oxford.

Doctorul a fost conectat la un electro-encefalograf portabil (care măsoară activitatea undelor cerebrale) şi a mers acasă să doarmă şapte ore şi jumătate.  A doua zi, a mers la medicul somnolg pentru o interpretare a rezultatelor.

„Primul lucru pe care mi l-a spus medicul Katharina Wulff a fost că am intrat foarte repede în faza de somn profund. Deşi sună ca şi cum ar fi relaxantă, în această fază, creierul este foarte activ, munceşte din greu. În primul rând, în această etapă a somnului creierul «mută» amintirile din «sertarul» memoriei pe termen scurt în cel al memoriei pe termen lung, ceea ce eliberează, practic, spaţiul în sertarul memoriei pe termen scurt pentru a doua zi. Dacă nu ai parte de suficient somn profund, aceste amintiri se pierd. Mulţi cred că pot recupera în timpul weekendului, dormind mai mult atunci. Din păcate, amintirile trebuie consolidate într-un interval de maximum 24 de ore“, povesteşte Mosley.

Experiment pentru depistarea problemelor de somn

Sunt inhibate substanţele asociate stresului

Faza de somn profund durează doar câteva ore. „Rezultatele electro-encefalogramei au arătat că pe parcursul nopţii, creierul meu a trecut prin mai multe faze ale altui tip de somn: REM (rapid eye movement). Aceasta este faza în care eşti ca paralizat, nu te poţi mişca, dar muşchii ochilor nu sunt paralizaţi, ci se mişcă încontinuu. În această etapă se întâmplă lucruri extraordinare. Una dintre substanţele chimice de la nivelul creierului asociate stresului, noradrenalina, este inhibată. Este singurul moment de pe parcursul a 24 de ore când se întâmplă acest lucru, ceea ce ne permite să rămânem calmi în timp ce creierul reprocesează toate experienţele de pe parcursul zilei. Aşa ajungem să fim împăcaţi mai ales în ceea ce priveşte evenimentele emoţionante de peste zi. Cea mai mare cantitate de somn REM are loc în ultima jumătate a nopţii. Ceea ce înseamnă că, dacă te trezeşte ceva, pe neaşteptate, de exemplu, creierul tău s-ar putea să nu fi avut timp să «îmblânzească» emoţiile, iar tu s-ar putea să devii şi mai anxios şi mai stresat“, completează Michael Mosley.

De asemenea, el atrage atenţia că nu este o idee bună să bei alcool înainte de culcare, fiindcă acesta reduce intervalul de somn REM în timp ce este procesat de organism. 

Citeşte şi:

Diferenţa dintre matinali şi „păsări de noapte“

„Cine se trezeşte de dimineaţă departe ajunge“, spune o vorbă din popor. Mai mult, cercetătorii au descoperit că persoanele matinale sunt diferite, din punct de vedere al structurii creierului, faţă de cele care îşi pierd nopţile. Acest lucru poate explica şi de ce „păsările de noapte“ prezintă riscuri mai mari de a intra în depresie din cauza orarului nepotrivit.

10 sfaturi pentru un somn perfect

Somnul de noapte, mai ales cel care durează între şapte şi nouă ore, este foarte important pentru sănătatea noastră. Omul modern suferă foarte mult de pe urma lipsei somnului sau din cauza calităţii proaste a somnului de noapte. Însă nu e totul pierdut.

Riscurile la care se supun studenţii nedormţi care vor „să îngraşe porcul în ajun“

Riscurile asupra sănătăţii din cauza unei nopţi albe sunt destul de multe, dar atunci când asociezi această noapte albă cu multe doze de băuturi energizante, cu ceşti de cafea cărora le-ai pierdut şirul şi cu batoane de ciocolată sau alte dulciuri îndoielnice, noaptea de studiu se transformă într-o adevărată bombă pentru organism, fără a obţine niciun beneficiu la testul sau examenul de a doua zi.