Fast-food occidental versus fast-food cu specific arăbesc: care este mai nociv?

Fast-foodurile se găsesc la orice colţ de stradă, sunt deschise 24 de ore din 24 şi îmbie clienţii cu arome care mai de care mai apetisante, la preţuri mici şi porţii generoase. Tinerii sunt principala nişă vizată de aceste magazine de tip fast-food.

Cifrele privind excesul greutăţii corporale confirmă această apetenţă pentru mâncăruri luate pe fugă: aproape 20% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani din România sunt supraponderali, spune un studiu privind obezitatea la români, realizat cu sprijinul Spitalului Ponderas. Însă a arunca vina în întregime pe această categorie de produse alimentare este un lucru greşit, mai ales că există şi alţi factori care duc la excesul ponderal în rândul adolescenţilor, între care cel mai important este sedentarismul, adică activitatea fizică extrem de redusă sau chiar absenţa ei.

Nutriţionistul Flavia Manole ne-a creionat câteva caracteristici ale celor mai populare alimente de tip fast-food din ambele tabere. 

“Dacă ne îndreptăm atenţia asupra lanţurilor de mâncare de tip fast-food occidental, tipic americănesc, cu greu vom putea găsi ceva care să aibă cu adevărat valoare nutritivă preţioasă pentru organism. Burgerii, de exemplu, sunt hiperprocesaţi, încărcaţi caloric la maximum şi cu deficit major de nutrienţi esenţiali”, spune nutriţionistul.

Carnea folosită este, de regulă, congelată, nicidecum prospătă. În ea sunt adăugaţi tot felul de amelioratori şi potenţiatori de gust, monoglutamatul de sodiu fiind deja o "vedetă" omniprezentă în majoritatea produselor alimentare ambalate, fie că vorbim de pateuri, conserve de carne, condimente sau mezeluri.

Despre efectele negative ale acestui aditiv controversat se ştie că dă dependenţă (nu degeaba i se mai spune şi drogul din alimente) pe măsură ce este consumat mai frecvent, însă pot exista şi alte reacţii negative ale organismului, cum ar fi durerile de cap, senzaţia de greaţă, somnolenţa, slăbiciunea sau ritmul cardiac accelerat.

Apoi, nu trebuie ignorat nici tabloul caloric al unui astfel de sandviş, care aduce, în varianta sa simplă (fără extra toppinguri şi bucăţi de carne suplimentare), organismului minimum 600 de calorii dintr-odată, un nivel crescut de grăsimi saturate, zaharuri şi sare din belşug.

“Grăsimile saturate şi cele trans prezente în aceste alimente cresc foarte mult riscul de afecţiuni cardiovasculare deoarece se pun pe artere, astfel că apare ateroscleroza – o afecţiune caracterizată prin întărirea şi obstrucţionarea vaselor de sânge” completează nutriţionistul Flavia Manole.

Chifla pufoasă este şi ea un criteriu definitoriu pentru orice fast food care “se respectă”. Numai că „pufoşenia” şi gustul perfect vine din emulgatori, afânători şi alte ingrediente cu sufixul “tori”, care nu sunt sub nici o formă dătători de sănătate, ci de boală. Zahărul folosit în aceste chifle, la care se adaugă celebrul şi controversatul E300, un aditiv industrial sintetizat şi prezentat drept vitamina C, sunt ingrediente care nu ar fi, cu siguranţă, recomandate de nutriţionist pentru o greutate normală.

Pe de altă parte, sosurile lipicioase şi îngroşate, dar atât de cerute de papilele consumatorilor deja dependenţi de junkfood, conţin amidon din porumb modificat, diverse E-uri şi extract de drojdie, ingrediente pe care nu le regăsim în mod normal într-un sos natural, făcut în casă de exemplu.

Să nu uităm nici de delicioasele aripioare ori bucăţi de piept de pui date prin diverse mixuri dubioase de stabilizatori, maltodextrină  şi fructoză (cu rol de îndulcitor) şi prăjite într-o generoasă baie de ulei.

Vă întrebaţi cam ce conţine învelişul pane, adică acel strat pe care de regulă îl facem acasă, cu un ou bătut şi făină? Aceasta este lista de ingrediente: înveliş pane - făină de grâu, făină de porumb, făină de orez, gluten din grâu, amidon modificat E1422, sare, extract drojdie, albumină ou, bulion vegetal, arome, carbonat de sodiu E500, acid citric E330, carboxi metil celuloză E466, ulei vegetal, apă, sare, amidon din porumb, stabilizator E 451, sirop de glucoză, condimente, dextroză, gumă guar E412, arome.
Destul de lungă lista comparativ cu cele două ingrediente care stau la baza unui preparat pane, nu credeţi?

Cât despre deserturile des întâlnite în meniurile restaurantelor de tip fast food, se poate spune că amidonul din porumb modificat şi zahărul care îmbracă diverse denumiri precum dextroză sau sirop de fructoză  nu fac parte tocmai din categoria ingredientelor sănătoase, dietetice, ci mai degrabă a celor care duc, conform studiilor, la creşterea în greutate.

Adăugaţi acestui meniu  „healthy” un pahar mare de băutură carbogazoasă îndulcită şi veţi consuma, la o singură masă, peste 1.000 de calorii, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din aportul caloric pe întreaga zi, în cazul unei persoane care doreşte să-şi menţină greutatea.

Digestia este prima victimă a junk-foodului

„Deşi satură, aceste alimente duc la balonare, crampe abdominale şi lipsă de energie” , avertizează nutriţionistul. 

Iar această lipsă de energie este frecvent de vină pentru mâncatul compulsiv, de plictiseală. Şi aşa ajungem să ciugulim, pe lângă cele 1.000 de calorii de la fast food, ciocolăţele, covrigei şi alte alimente cu multe calorii goale şi un nivel extrem de scăzut sau chiar absent din punct de vedere al vitaminelor şi mineralelor, cele care ne susţin cu adevărat funcţiile organismului şi ne feresc de diverse probleme de sănătate.

Pe de altă parte, shaorma – aliment intrat în obiceiurile culinare ale bucureştenilor cu mulţi ani în urmă, dar care capătă rapid teren şi în alte oraşe ale ţării – este, potrivit nutriţionistului, o variantă mult mai sănătoasă. Asta, desigur, dacă alegem să excludem ingredientele inutile şi care aduc un aport caloric considerabil, cum ar fi cartofii şi sosurile de maioneză foarte grase, în favoarea unui sos mai slab din iaurt, gen tzatziki, şi a mai multor legume.

“Făcând această alegere, puteţi să reduceţi la jumătate caloriile dintr-o shaorma. De exemplu, o shaorma în varianta originală aduce în organism în jur de 1.100-1.200 de calorii, dar făcând alegerile enumerate mai sus puteţi să reduceţi numărul caloriilor la aproximativ 500”, spune nutriţionistul.

Iar lipia în care sunt învelite ingredientele specifice unei shaorma (carne de miel, pui, vită, legume) este o variantă mult mai sănătoasă decât chifla pufoasă menţionată ceva mai sus.

Însă trebuie avut mare la grijă la aspectul cărnii de pe tija metalică. Un timp îndelungat pe aceasta poate creşte riscul de ardere, implicit a digestiei îngreunate, dar şi de contaminare cu bacterii, dacă bucata de carne nu este suficient preparată.

De asemenea, fiţi atenţi şi la modul în care arată spaţiul în care se vând aceste alimente. Curăţenia şi mâinile curate ale personalului sunt reguli ce trebuie respectate cu sfinţenie pentru a preveni apariţia unor toxiinfecţii alimentare, ce se manifestă prin dureri de stomac, stări de vomă şi diaree.

În privinţa unui alt preparat cu specific arăbesc – falafelul – nu sunt foarte multe aspecte care să contribuie la imaginea unui aliment sănătos. Chifteluţele din năut sunt prăjite într-o baie de ulei, deci absorb foarte multă grăsime, iar prăjirea lor la temperaturi crescute generează formarea unor compuşi toxici periculoşi pentru sănătate, cum ar fi, de exemplu, acrilamida, responsabilă de durerile de stomac, constipaţie şi crampe dureroase din cauza faptului că ficatul primeşte alimente digerate greoi, care stau o perioadă îndelungată în intestine şi care acumulează pe parcurs multe toxine greu de eliminat.

Pe de altă parte, preparatele cu specific arăbesc sunt frecvent însoţite de porţii generoase de legume proaspete, ceea ce conferă acestui trend culinar un mare avantaj din punct de vedere nutriţional, comparativ cu cel venit de pe meleaguri occidentale.