Alimente care dau dureri de cap

Migrenele sau durerile de cap sunt probleme care afectează aproape un sfert din femei şi 10% din bărbaţi. Deşi în mare parte se moştenesc, migrenele sunt induse uneori de stres, oboseală, tulburări de somn, menstruaţie, expunerea la lumină puternică, zgomot, mirosuri, variaţii de temperatură, precum şi consumul unor alimente.

Medicii avansează mai multe ipoteze cu privire la legătura dintre alimente şi durerile de cap. Unii sunt de părere că există o relaţie directă cauză-efect: adică un alimente sau un component dintr-un aliment declanşează durerea de cap. Alţii spun că migrena nu poate fi provocată direct de un aliment, dar în faza prodromică a migrenei se declanşează pofta de a mânca un produs, ciocolată, de exemplu. În acest caz, ciocolata nu este cauza, ci consecinţa. Cei mai sceptici afirmă că nu alimentele sunt responsabile de criza migrenoasă, ele fiind în mod greşit incriminate de către cei care suferă de astfel de dureri de cap. De exemplu, după o cină cu prietenii, migrena este pusă pe seama consumului de vin, a unei varietăţi de peşte sau unui anumit tip de brânză, când în realitate este consecinţa unei stări de oboseală, de lipsă de somn, stres… sau toate împreună. Cert este că pacienţii au identificat o serie de alimente care le provoacă dureri de cap.

- Alimentele care conţin substanţe vasodilatatoare: vin roşu, brânză, peşte, carne, ciocolată, bere, drojdie, crustacee, varză, smochine, ceapă sau anumite tipuri de fasole.

- Alimente care conţin glutamat de sodiu, un potenţiator de gust folosit în mezeluri, alimente semipreparate, conserve, sos de soia şi alte sosuri din comerţ, supe la plic, adaosuri pentru mâncăruri gen delikat. Glutamaţii sunt în mod natural prezenţi în multe alimente bogate în proteine, cum ar fi mazăre, roşii, ciuperci, cereale, carne şi peşte.

- Produse alimentare care conţin nitriţi, cum ar fi carnea procesată (şunca, salam, cârnaţi, pateu etc.).

- Alimentele care conţin sulfiţi, cum ar fi vinul şi carnea roşie.

- Legumele care conţin mulţi nitraţi, cum ar fi ţelina, andivele, spanacul, salata verde, feniculul, varza chinezească sau sfecla.

- Fructe ca avocado, banane şi citrice.

- Nucile şi preparatele cu nuci.

- Brânzeturile fermentate si produsele lactate procesate, cum este iaurtul.

- Aspartamul şi alţi îndulcitori artificiali.

- Băuturile şi alimentele care conţin cafeină: cafea, ceai, cola, cacao, unele băuturi energizante şi ciocolata. Asocierea este paradoxală deoarece, potrivit celor care suferă de migrene, acestea pot fi declanşate de un exces sau de un deficit de cafeină.

- Şi unele obiceiuri alimentare pot juca un rol în debutul migrenei. A mânca prea puţin, a sări peste o masă, a ţine post sau dietă poate provoca o scădere a glucozei în sânge şi o creştere a producţiei de serotonină, ceea ce declanşează durerea de cap.  

Pentru a identifica ce anume declanşează migrena, este util şi să se ţină timp de câteva luni un jurnal, în care să se consemneze frecvenţa durerilor de cap, caracteristicile şi alimentele consumate în perioada respectivă.

Pentru a stabili mai exact legătura dintre unele alimente şi declanşarea migrenelor, este utilă unui aliment sau a unor alimente considerate suspecte. Dacă durerile de cap dispar, atunci este posibil ca alimentul/alimentele respective să fi fost cauza. O metodă de a determina acest lucru cu mai multă precizie este reintroducerea lor şi, în cazul în care durerile de cap reapar sau redevin mai frecvente, atunci produsele cu pricina trebuie într-adevăr evitate.