Străzile lor, uliţele noastre: cât de îngrijite sunt arterele primarilor în comparaţie cu ale celorlalţi. La tine în oraş cum este?
0
Asfaltul, un firesc tot mai greu de obţinut şi tot mai scump pe piaţa naţională, sau cel puţin asta înţeleg oamenii care circulă zi de zi pe străzile româneşti. Slalomul printre gropi a devenit sport naţional, câteodată însă, nici cei mai buni şoferi nu mai reuşesc să-şi salveze planetarele. adevarul.ro vă prezintă, în oglindă, străzile primarilor cu străzile cetăţenilor.
Ploieştiul are străzi bune doar în centru, unde se desfăşoară viaţa administrativă a oraşului, pe când în cartierele mărginaşe ai surpriza să vezi, şi în 2013, străzi neasfaltate sau atât de pline de gropi încât pe ele a pus stăpânire noroiul.
„Satul“ Ploieşti este arătos în centru, dar plin de gropi la periferie.
Imensele cratere de pe străzile şi bulevardele municipiului Satu Mare dau de cap tuturor conducătorilor auto, pe când, edilul şef Dorel Coica, nu are nici cel mai mic motiv de nemulţumire. Strada sa arată impecabil, fără semn de crăpături în proaspătul asfalt.
Primăvara, o corvoadă pentru şoferi
Problema străzilor din Târgu-Mureş este una arhicunoscută şi discutată. Majoritatea drumurilor arată sub orice citică, şoferii mureşeni plângându-se că-şi strică maşinile în gropile şi denivelările din carosabil. În multe situaţii, circulaţia rutieră în Târgu-Mureş se transformă într-un slalom printre cratere.
Reporterii Adevărul au luat la pas Bucureştiul sector cu sector, stradă cu stradă, pentru a vedea care este starea asfaltului, ce probleme au oamenii, dar şi ce părere au despre modul în care se lucrează la arterele bucureştene, toate astea însă, în comparaţie cu cele pe care şofează zilnic tocmai primarii de sector când vin acasă.
Străzile din Capitală nu sunt tocmai în cea mai bună stare. Unii primari locuiesc în afara oraşului.
O nouă primăvară, aceleaşi probleme şi în Zalău: topirea zăpezilor lasă în urmă gropi, unele existente şi anul trecut, dar acum mai mari, altele noi, apărute peste iarnă. Sunt, însă, şi zone din oraş unde zăpada nu a schimbat mai nimic, şi asta pentru că mai rău de atât nu se poate.
În Roman, lucrările de astupare a gropilor au început de o lună pe mai multe artere din oraş. „Am avut de-a face cu o iarnă capricioasă din punct de vedere al ciclurilor îngheţ-dezgheţ. Merg de două ori pe săptămână pe toate străzile din oraş în control şi ştiu exact situaţia cum este, unde am invervenit şi unde mai este de intervenit”, a afirmat Laurenţiu Leoreanu, primarul oraşului Roman.
Primarul şi vecinii lui, favorizaţi pe timp de iarnă
Edilul-şef al Iaşiului locuieşte pe o stradă situată într-o zonă liniştită şi cochetă a cartierului Copou, iar vecinii lui Gheorghe Nichita au numai de câştigat. Unul dintre momentele tipice în care s-a putut observa că responsabilii de la curăţenia oraşului nu riscă nimic să-şi supere şeful a fost deszăpezirea din ultimele două ierni, când oraşul a fost îngropat în nămeţi.
Străzi fără gropi se găsesc doar în cele trei cartiere ale Aradului unde au existat proiecte de introducere a canalizării şi reabilitare a infrastructurii (Gai, Bujac, Sânicolau). În aceste cartiere străzile, dar şi trotuarele au fost refăcute complet, în rest toate lasă de dorit. Nici măcar strada unde locuieşte primarul Aradului, Gheorghe Falcă, nu arată prea bine.
Străzi ca-n Evul Mediu
Străzile din Şchei din Centrul Istoric al Braşovul arată în unele locuri ca în Evul Mediu. Nu şi strada pe care locuieşte primarul, care este asfaltată. Reprezentanţii Primăriei spun că unele străzi nu au fost asfaltate deoarece arhitectura nu poate fi schimbată, iar pentru altele se aşteaptă ca reţeliştii să îngroape cablurile pentru a nu se face risipă de bani.
Unele străzi din Braşov arată ca în Evul Mediu, nu însă şi strada primarului.
Extinderea rapidă a intravilanului l-a determinat pe primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, să ia în calcul pentru asfaltare şi noile străduţe pietruite care apăreau una câte una la marginea oraşului, pe lângă cele din centrul municipiului care aveau nevoie şi ele de reabilitări. Zis şi făcut, doar că, primele pe listă au fost chiar străzile pe care locuiesc mai marii primăriei, cu edilul în frunte.
În Bistriţa, strada edilului este „europeană”, dar a vecinilor, uliţă de ţară.
După zăpadă, prăpădul
Ca şi în alte locuri din ţară, Focşaniul nu face deloc notă separată în privinţa stării deplorabile a străzilor. După ce am scăpăm de zăpadă, străzile din oraş îşi arată adevărată faţă: gropi de toate mărimile, care pun în pericol nu numai integritatea maşinilor, ci şi vieţile celor aflaţi în autoturisme.
Primarul care a decis să fie ultimul
Probabil printre puţinii primari din ţară care nu şi-a reabilitat încă strada este şi primarul municipiului Baia Mare. Tocmai pentru evitarea unei discuţii inutile, acesta a decis ca strada „Luceafărului“ din Baia Mare să fie modernizată ultima.
În Baia Mare, strada primarului va fi reabilitată ultima.
Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a rezolvat problema asfaltării de pe strada lui. Şi-a ales reşedinţa în mijlocul naturii, pe malul Lacului Siutghiol, în Mamaia.
În părculeţul de la fosta ceainărie chinezească, situat vizavi de Melody, primarul a îngrădit zona în care a construit pentru familia sa complexul rezidenţial în stil mediteranean. Vederea este la lac, iar vila lui Mazăre are deschidere spre apă pentru găzduirea yachtului.
Când ies pe străzile Constanţei, oamenii se înhamă la o cursă cu obstacole, fiind siliţi adesea să meargă pe carosabil, unde este asfaltat. Îngrădirea circulaţiei este accentuată de lipsa locurilor de parcare şi a disciplinei şoferilor, care duce la ticsirea trotuarelor cu maşini.
Şi mizeria nu se opreşte aici. Trotuarele sunt presărate de fecale de câine sau chiar umane. Pentru cei care trebuie să împingă un cărucior – de copii sau de infirmi – drumul este un calvar.
Străzile Constanţei, moartea plimbării. Primarul a scăpat de-o grijă. Stă pe un bulevard de interes turistic.
Asfaltarea străzilor din Drobeta Turnu Severin rămâne în continuare o mare problemă pentru municipalitate în ciuda faptului că în ultimii ani cu ajutorul fondurilor europene o mare parte din străzile oraşului Turnu Severin au fost reabilitate.
Părerile severinenilor sunt împărţite. Unii sunt mulţumiţi şi apreciază modul cum au fost efectuate lucrările, alţii spun că asfaltul turnat este de proastă calitate, iar o parte însemnată arată cu degetul spre Primărie care nu a catadicsit să-şi îndrepte atenţia şi spre zonele mărginaşe.
Primarul Severinului, Constantin Gherghe, locuieşte în buricul oraşului, vizavi de sediul Serviciului Român de Informaţii. Strada sa este complet reabilitată întrucât a fost prinsă în programul de reabilitare a 118 străzi cu fonduri europene. Cei de pe Walter Mărăcineanu mai au de aşteptat pentru că strada lor este prinsă într-un “plan 2 de reabilitare”.
Asfalt pe strada primarului, gropi la marginea Severinului.
Municipiul Slatina nu face excepţie faţă de oraşele unde străzile au probleme. Primarul urbei locuieşte într-un bloc relativ nou amplasat în centrul urbei, unde gropile nu reprezintă un impediment. La polul opus se află străzi precum Alexe Marin sau Grădiştei ori cartiere cum este Satu Nou şi Cireaşov, unde situaţia este gravă. Vestea bună este că lucrurile se schimbă radical în bine de la un an la altul.
La acest material au colaborat: Ionuţ Ungureanu, Simona Suciu, Bianca Sara, Borcea Ştefan, Dana Mihai, Alexandru Ramadan, Olimpia Man, Anca Sevastre, Cezar Pădurariu, Cristina Cicău, Mugurel Manea, Untaru Claudia, Carp Cosmin, Sînziana Ionescu, Corina Macavei