Specialişti: Primul deces cauzat de infecţia cu virusul West Nile nu trebuie să ne alarmeze

Primul deces înregistrat în România în 2016 cauzat de infecţia cu West Nile FOTO Adevărul

Faptul că autorităţile au demarat târziu campania de dezinsecţie şi combatere a ţânţarilor ar fi putut influenţa îmbolnăvirile cu virusul West Nile înregistrate în ultima perioadă de spitale, afirmă medicii. Aceştia spun însă că primul deces cauzat de infecţie în acest caz nu ar trebui, totuşi, să producă îngrijorare în rândul românilor.

Chiar dacă România a înregistrat primul deces de infecţie cu virusul West Nile din acest an, victima fiind o femeie de 79 de ani din Ialomiţa, specialiştii susţin că nu sunt motive de îngrijorare. Asta deşi primăriile au demarat târziu campania de dezinsecţie pentru combaterea ţânţarilor, mai mult de teama infecţiei cu virus Zika.

„Nu e ceva neobişnuit să apară câte un deces cauzat de virusul West Nile pe perioada verii. În cazul bătrânei din Ialomiţa nu era o infecţie controlabilă, iar faptul că avea patologii asociate a contat mult”, a declarat, pentru „Adevărul”, profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

Femeia de 79 de ani din Ialomiţa a fost internată cu suspiciunea de meningită cauzată de virusul West Nile. „Medicii au confirmat diagnosticul, victima având meningoencefalită, iar aceasta, asociată cu celelalte boli de care suferea, a determinat ca organismul ei să nu poată face faţă acestei infecţii”, a explicat Laurenţiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, adăugând că femeia a fost internată la Institutul Matei Balş din Capitală pe 28 iulie şi a murit trei zile mai târziu, respectiv pe 31 iulie.

În septembrie, activitatea ţânţarilor se încheie

Conform acestuia, bătrâna din Ialomiţa a fost ciupită de ţânţarul purtător de West Nile în urmă cu două săptămâni, femeia dezvoltând probleme neurologice, simptome pe care le dezvoltă mai puţin de 1% din persoanele infectate.

„În ciuda faptului că sunt temperaturi foarte ridicate în acest an, nu am putea spune că există mai multe cazuri de infecţie cu West Nile decât în anii anteriori. În fiecare an au fost raportate cazuri de îmbolăvire, persoanele cele mai expuse fiind chiar bătrânii, a căror organisme nu pot combate infecţia. Dacă ar fi existat foarte multe cazuri, da, ne-am fi pus nişte semne de întrebare referitoare la eficienţa acelor campanii de dezinsecţie. Oricum, suntem în luna august, căldurile mari au trecut, iar ţânţarii ar trebui să dispară la început de septembrie”, a declarat şi profesorul Emanoil Ceauşu, medic infecţionist la Spitalul de Boli Tropicale Victor Babeş din Capitală.

Rata de mortalitate este de 4%

Însă, deşi susţin că populaţia nu trebuie să se alarmeze, medicii susţin că ar fi de preferat ca în zilele rămase din luna august, persoanele care ajung în parcuri să folosească soluţii antiţânţari, pe care să le aplice pe piele, pentru o mai mare siguranţă. „Numărul mic de cazuri înseamnă că nu există sursă de infecţie, dacă ţânţarii nu sunt infectaţi atunci nu e nicio problemă. E bine, totuşi, să fie precauţi când merg în parcuri sau în zone de munte, să ia şi îmbrăcăminte adecvată”, a completat profesorul Ceauşu.

Potrivit acestuia, 80% din persoanele infectate cu virusul West Nile nu dezvoltă niciun fel de simptome şi mai puţin de 1% din persoanele care sunt infectate dezvoltă probleme neurologice precum encefalită sau meningită”. Din toate formele posibile de boală cauzată de virusul West Nile, rata de mortalitate în grupele de risc este în medie de 4%, apreciind că nu este o situaţie care să ducă la îngrijoarea populaţiei.

„Incidenţa formelor grave şi a decesului este extrem de redusă. Nu suntem într-o situaţie gravă care să cauzeze îngrijorarea populaţiei”, a conchis Laurenţiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

Cum se transmite West Nile la om

Principala cale de infecţie a oamenilor este înţepătura de ţânţar. Virusul West Nile afectează în primul rând păsările, de altfel de la ele iau ţânţarii virusul. West Nile mai poate afecta cai, câini, pisici, lilieci, maimuţe, veveriţe, iepuri. Primele simptome vor apărea într-o perioadă care variază de la 5 la 15 zile în cazul în care virusul a fost transmis la om. Nu se ia prin atingere.

Virusul West Nile nu este transmisibil prin atingere sau sărut. Simptome grave: aproximativ 1 din 150 de oameni infectaţi cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe cum ar fi febră mare, dureri de cap, gât înţepenit, dezorientare, comă, tremurat, convulsii, stare de slăbiciune, vedere slabă, amorţeală a degetelor, paralizie. Aceste simptome pot dura câteva săptămâni şi efectele neurologice pot să fie permanente. În aceste cazuri urmează meningită, encefalită, sau moartea. 80% din oamenii infectaţi nu au suferit nicio reacţie negativă. Nu există un tratament special în cazurile persoanelor infectate cu West Nile.

Când a apărut virusul

Virusul West Nile datează de aproximativ 1000 de ani şi a fost una dintre cauzele vehiculate pentru moartea lui Alexandru cel Mare. De-a lungul anilor au fost epidemii în: Cehia (1997), Grecia (2010), Algeria (1994), Romania (1996-1997), Congo (1998), Russia (1962-1964, 1999), SUA (1999-2009), Canada (1999-2007), Israel (2000), Belarus şi Ucraina (1970-1980), Italia (1998)