Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor – runda 2021,o cercetare reper în istoria statisticii oficiale româneşti

FOTO Arhivă

Câţi (mai) suntem în România? La această întrebare şi altele care vizează efectivul, structura şi dinamica populaţiei din ţara noastră vom primi răspunsuri fundamentate de datele furnizate de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL).

 Scopul RPL este de a oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru politicile publice (sociale, economice), pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi oraşelor, pentru mediul academic şi pentru oamenii de afaceri. Nerealizarea la timp a RPL – runda 2021 ar genera probleme în elaborarea unor strategii, planuri de implementare, la nivel central şi local, vulnerabilizând totodată accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru incluziune socială ca urmare a lipsei informaţiilor despre situaţia populaţiei şi locuinţelor.[1]

Pentru a afla efectivul populaţiei la un moment de referinţă, statistica oficială pune la dispoziţie doi indicatori: populaţia după domiciliu şi populaţia rezidentă. Populaţia după domiciliu (după actele de indentitate) se referă la numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliu pe teritoriul României. Acest indicator statistic nu ţine cont de reşedinţa obişnuită a unei persoane sau motivul absenţei de la domiciliul carte este trecut în actele de identitate. Populaţia rezidentă (stabilă) reuneşte toate persoane care au cetăţenie română, străină şi fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită persoanele care au locuit la într-o reşedinţă anume o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni, înainte de momentul de referinţă, excluzând deplasările pentru vacanţe, burse de studiu de scurtă durată sau detaşări în interes de serviciu. În calculul efectivului populaţiei rezidente sunt incluse şi persoanele care au imigrat în România, dar excluse persoanele care au emigrat din România. 

Populaţia rezidentă este practic o estimare a populaţiei stabile la un moment dat, indicator diseminat la nivel naţional, (macro)regional şi judeţean. Datele privind populaţia stabilă la nivel de unitate administrativ-teritorială (UAT) le putem afla de la ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor (RPL runda 2011). Prin urmare, organizarea unui recensământ al populaţiei şi locuinţelor o dată la zece ani este extrem de importantă pentru reactualizarea datelor referitorare la populaţia stabilă pe fiecare UAT!

În viaţa profesională a oricărui statistician practician există două momente de referinţă: organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor (RPL), respectiv a recensământului general agricol (RGA). Aceste cercetări statistice sunt exhaustive (totale) în sensul că cuprind toate unităţile statistice existente (populaţia totală şi locuinţele existente; toate exploataţiile agricole). Recensămintele sunt lucrări statistice oficiale cu o bază legală solidă, sunt demarate în urma emiterii unor legi, ordonanţe guvernamentale de urgenţă, hotărâri de guvern. Recensământul nu este o lucrare statistică importantă doar pentru INS ca principal producător de statistici oficiale la nivel naţional, ci pentru toate autorităţile centrale şi locale. Fiecare dintre noi doreşte să afle câte persoane sunt în comunitatea în mijlocul căreia trăieşte.

Recensămintele beneficiază de „simultaneitatea înregistrării” care înseamnă că datele culese de pe teren referitoare la populaţie (sau la exploataţiile agricole) se referă la acelaşi moment de referinţă pentru toate persoanele recenzate, indiferent de momentul înregistrării propriu-zise. Recensământele sunt realizate cu metodologii care asigură „comparabilitatea datelor” între recensămintele anterior organizate într-o ţară sau cu recensămintele din alte ţări. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), prin Divizia de Statistică, asigură ghidajul metodologic şi consultanţa  pentru contruirea instrumentelor de lucru (chestionare, centralizatoare, hărţi) pentru asigurarea calităţii datelor statistice culese în cercetarea propri-zisă  (de teren).[2]

Una dintre cele mai complexe probleme în organizarea unui recensământ este legată de sectorizarea teritoriului naţional care se efectuează prin împărţirea acestuia în secţii de recensământ şi sectoare de recensământ. Activitatea pe o secţie de recensământ este coordonată de un recenzor-şef, în timp ce pe un sector de recensământ acţionează un recenzor care culege datele de la populaţie pe baza unui chestionar tipărit sau în format electronic.

Primul recensământ al populaţiei în România a avut loc în Muntenia, în anul 1838. Următorul recensământ, în perioada decembrie 1859 – martie 1860, a fost coordonat de Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) în Moldova şi de Dionisie Pop Marţian (1829-1865) în Muntenia. Rezultatele acestui recensământului din Principatele Unite au fost publicate în prima revistă de statistică din România intitulată Analele Statistice, apărută la iniţiativa lui Dionisie Pop Marţian, primul conducător al statisticii oficiale din Principatele Unite.[3]

Al treilea recensământ – Recensământul general al populaţiei României din 1899 – a avut un program complex şi a beneficiat de o metodologie unitară, sub conducerea lui Leonida Colescu (1872-1940). A urmat Recensământul general al populaţiei din 1912, apoi cel mai amplu şi mai bine pregătit recensământ – Recensământul general al populaţiei din 1930 – care a fost realizat de statisticianul şi demograful Sabin Manuilă (1894-1964).[4] Istoria cercetărilor exhaustive din România continuă cu următoarele recensăminte: Recensământul general al populaţiei din 1941, Recensământul agricol şi al populaţiei din ianuarie 1948, Recensământul populaţiei din  februarie 1956, RPL din martie 1966, RPL din ianuarie 1977, RPL din 1992, RPL din 2002, RPL din 2011 şi RPL – runda 2021.

În anul 2022, în România, cât şi în alte state membre UE, se va realiza Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor. Pentru ca această cercetare statistică să se desfăşoare conform planificării este necesar ca atât organizatorii – INS şi instituţiile partenere, cât şi participanţii la acest proces să cunoască etapele, modalitatea de desfăşurare şi importanţa participării la recensământ. Organizarea şi efectuarea recensământului se realizează sub aspect tehnico-metodologic de către Institutul Naţional de Statistică, în concordanţă cu regulamentele Uniunii Europene, precum şi cu normele Comisiei economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite în domeniul recensământului populaţiei şi al locuinţelor, sub coordonarea şi controlul Comisiei centrale pentru recensământul populaţiei şi locuinţelor.

De ce este RPL – runda 2021 o cercetare reper în istoria statisticii oficiale româneşti? În primul rând, deoarece datele privind populaţia ţării sunt culese pentru prima dată utilizându-se mijloace digitale (tablete electronice), în acest fel scurtându-se perioada de analiză, procesare, validare şi diseminare a datelor statistice. În al doilea rând, pentru că permite populaţiei care dispune de competenţe digitale (lucrul pe calculator, tabletă electronică, telefon mobil, alte platforme digitale) să se autorecenzeze, aspect extrem de important în contextul pandemic actual. Cei care avem calculator/ tabletă/ mobil şi conexiune la Internet putem să ne autorecenzăm în confortul şi intimitatea propriei locuinţe.

În conformitate cu prevederile art. 29 lit. f) din OUG nr. 19/ 2020, în perioada 10-31 martie 2021, Institutul Naţional de Statistică, prin direcţiile sale teritoriale de statistică, efectuează un recensământ de probă la care participă aproximativ 50.000 de gospodării alese aleator, de pe întreg teritoriul ţării. Scopul recensământului de probă este doar de testare a capacităţii de colectare, stocare şi prelucrare a datelor de recensământ. Recensământul de probă se desfăşoară în trei etape:

• până la data de 9 martie 2021 s-a pregătit baza de date cu variabilele de recensământ preluate din surse administrative şi precompletarea chestionarelor individuale;
• în perioada 10-16 martie 2021 s-a derulat auto-recenzarea (completarea chestionarelor online de către persoanele din gospodăriile cuprinse în eşantion);
• în perioada 22-31 martie 2021 acţionează pe teren recenzorii pentru realizarea interviurilor faţă în faţă pentru persoanele/ gospodăriile unde nu s-a putut realiza autorecenzarea.[5]

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor propriu-zis se va desfăşura în semestrul I al anului viitor (2022). Populaţia trebuie să ştie că participarea la recensământ şi furnizarea de informaţii corecte şi complete fie prin metoda autorecenzării, fie prin intermediul interviului faţă în faţă cu un recenzor sunt obligatorii. Refuzul de a furniza informaţiile solicitate sau de a primi vizita recenzorului, precum şi furnizarea de informaţii incorecte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1000-5000 lei, în conformitate cu prevederile OUG nr. 19/ 2020 privind organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021, modificată şi aprobată prin Legea nr. 178/ 2020.

[1] Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Lociunţelor din România în 2021 (forma consolidată prin Legea nr. 178/2020): http://www.recensamantromania.ro/legislatie/legislatie-2021/, ultima accesare martie 2021.

[2] Jemna, D.-V. (2017). Demografia României. Editura Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi.

[3] Netedu, A. (2017). Demografie şi sociologia populaţiilor. Elemente teoretice şi practice. Editura Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi.

[4] Ţarcă, M. (1997). Demografie. Editura Economică, Bucureşti.

[5] Institutul Naţional de Statistică (2021), Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor: http://www.recensamantromania.ro/istoric/lista-recensafmintelor-populaaiei/, ultima accesare martie 2021.