Premierul Tudose: „Respectăm programul de guvernare literă cu literă şi cifră cu cifră“

Întâmplarea face ca Ministerul Finanţelor Publice (MFP) să publice chiar ieri Execuţia Bugetului General Consolidat pe primele 9 luni ale lui 2017. Din cifrele înscrise în documentul MFP nu rezultă nici pe departe afirmaţia tranşantă a premierului Tudose.

În tabelele de mai jos am raportat „realizările” la prevederile programului de guvernare, pentru că această raportare este esenţială pentru „Respectăm programul de guvernare literă cu literă şi cifră cu cifră“.

Bugetul general consolidat a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un deficit de 6,8 miliarde lei, reprezentând 0,81% din PIB, în creştere cu 83,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care ritmul de creştere a cheltuielilor, trase în sus mai ales de salariile bugetarilor, a depăşit avansul încasărilor.

Veniturile totale sunt mai mici cu 10 miliarde lei, comparativ cu previziunile Programului de guvernare. Cum respectă premierul Tudose acest Program, „literă cu literă şi cifră cu cifră“?

Sumele primite de la UE sunt doar 0,2 miliarde, în loc de 16 miliarde, cât prevedea Programul de guvernare. Şi încasările pe TVA sunt cu 10% mai mici, comparativ cu prevederile Programului de guvernare, de aici şi căutarea disperată a guvernanţilor, cu split-TVA, cu alte controale ale ANAF, şi degeaba. Atunci cum se susţine afirmaţia premierului Tudose?

În privinţa cheltuielilor, lucrurile stau la fel de rău.

Cheltuielile de personal sunt cu 10 miliarde lei mai mari comparativ cu 2016, şi cu 1 miliard mai mari faţă de prevederile Programului, creşteri rezultate din măririle de salarii bugetare. Şi încă nu se văd în statistici creşterile de cheltuieli de la salariile din administraţia locală, de la pensii, care au intrat în vigoare în lunile iulie, august.

Cheltuielile cu asistenţa socială sunt cu 7,7 miliarde mai mari comparativ cu 2016, şi cu 3 miliarde mai mari decât prevederile Programului de guvernare. De unde s-au luat aceşti bani? De la investiţii (cheltuieli de capital), care sunt cu 10 miliarde mai mici decât cele prevăzute în Programul de guvernare.

Şi cheltuielile cu fondurile europene sunt mai mici cu 12 miliarde lei, dacă tot nu au fost atrase fondurile europene.

În concluzie

Cititorii vor găsi multe alte informaţii în cele două tabele.

Concluziile sunt aceleaşi de la celelalte execuţii bugetare. Au crescut cheltuielile cu salarii şi asistenţa socială în defavoarea cheltuielilor cu investiţiile. Nu avem şcoli care să îndeplinească criteriile ISU, spitale modernizate, infrastructură în transporturi, dar mărim pensii şi salarii şi împrumutăm bani pentru a rămâne în ţinta de deficit de 3%. Cum vor evalua cetăţenii această filosofie bugetară vom vedea la viitoarele alegeri.