De se tem românii şi moldovenii unii de alţii

Aproape 100 de persoane l-au întâmpinat pe Iohannis cu mesaje unioniste în centrul Chişinăului

Autorităţile basarabene au mobilizat un dispozitiv impresionant de securitate pentru a asigura buna desfăşurare a primei vizite oficiale efectuată de preşedintele Klaus Iohannis. O stradă din centrul Chişinăului a fost închisă întreaga zi, chiar şi pentru pietoni, ca nu cumva oamenii care mergeau pe trotuare să încurce coloana oficială de vehicule.

Marţi dimineaţă, cu ore bune înainte ca Iohannis să plece spre Chişinău - de fapt, preşedintele se afla la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde Laura Codruţa Kovesi a prezentat bilanţul ipe 2014 al instituţiei -, la Chişinău au fost emise patru alerte de atentat cu bombă, la patru bănci diferite. „Aşa ne place nouă, moldovenilor, să arătăm că statul, guvernul nostru nu se descurcă. Nişte idioţi!”, bombăne doamna vânzătoare de la magazinul de bomboane Bucuria, care are un cumnat fost ministru. 

Toate cele patru alerte s-au dovedit a fi false, însă numai după mobilizarea brigăzilor de genişti. Totuşi, desfăşurarea extraordinară a forţelor de ordine nu poate fi pusă exclusiv pe seama acestor farse periculoase. Un dispozitiv de securitate de asemenea amploare nu poate fi mobilizat în câteva ore, explică specialiştii în domeniu. Cel mai probabil, măsurile draconice pentru vizita lui Iohannis fuseseră stabilite de la bun început. 

Pomul şi poliţistul

„Ce aşa pază, ce-i cu toţi patrioţii ăştia?”, mă întreabă un domn cu patru sau cinci dinţi de aur când vede că port un ecuson. „La Băsescu nu era aşa, dar nu-i vinovat preşedintele vostru, ai noştri sunt de vină”, mârâie bărbatul şi pleacă. 

Într-adevăr, în centrul Chişinăului poliţiştii erau mai deşi decât copacii. În jurul Reşedinţei de Stat, unde Iohannis a avut întâlniri oficiale marţi seară şi miercuri dimineaţă, traficul a fost restricţionat chiar şi pentru pietoni. Nici la alegerile parlamentare de la 30 noiembrie, când presa locală şi străină cânta iminenţa unui „Euromaidan moldovenesc”, pe străzi nu au fost atât de mulţi poliţişti. Iar asta deşi, cu doar câteva zile înainte de alegeri, câţiva tineri fuseseră arestaţi după ce serviciile de informaţii aflaseră că plănuiau acţiuni provocatoare în preajma scrutinului, găsind asupra lor şi arme şi grenade. 

Acelaşi regim strict a fost aplicat şi pe traseul pe care Iohannis a ajuns marţi seară la Cramele Cricova, unde omologul său moldovean, Nicolae Timofti, a găzduit un dineu în onoarea delegaţiei de la Bucureşti. Înainte de asta, cei doi şefi de stat s-au destăinuit într-o declaraţie comună de presă: Timofti a dat cea mai interesantă informaţie atunci când a spus că a cerut mediului de afaceri din România mai multe investiţii, „inclusiv în domeniul audiovizualului”. La rândul său, Iohannis a declarat pentru prima dată că s-a sfătuit cu Timofti atunci când a decis să-şi amâne vizita oficială la Chişinău până la formarea şi votarea unui nou guvern. 

Gaburici: „om de paie”, „omul lui Filat”, „omul Moscovei” sau toate variantele de mai sus

La dineul de la Cricova a participat şi premierul acestui nou guvern, Chiril Gaburici. În ceea ce-l priveşte pe prim-ministrul învestit săptămâna trecută, moldovenii încă nu s-au hotărât. Cei mai mulţi dintre ei, în afară poate de câţiva politicieni, jurnalişti şi specialişti din domeniul telecom, nu auziseră de acesta înainte ca el să fie însărcinat cu formarea unui nou guvern, după ce formulele propuse de Iurie Leancă au fost respinse de parlament. Iar bruma de informaţii pe care oamenii au căpătat-o despre noul lor premier mai degrabă îi nelinişteşte.

„Dacă Voronin spune că ăsta-i om bun, apăi să ştii că ăla-i om rău. Dacă zice că-i rău, atunci sigur e bun. Nu s-a schimbat nimic. Diavolul a fost negru şi rămâne în culoarea lui”, oftează un moldovean cu cetăţenie română care, miercuri dimineaţă, l-a aşteptat pe Iohannis în ploaie şi vânt. Altul e convins că Gaburici e „omul Moscovei”. Sau al lui Filat. Oricum, nimic mai mult decât o păpuşă.

Preşedintele român a depus o coroană la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, după ce a terminat discuţiile cu liderii partidelor pro-europene şi cu preşedintele parlamentului. În jur de 100 de persoane s-au strâns cu această ocazie pentru a-i striga lui Iohannis „Vrem unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”. Spre deosebire de predecesorul său, Iohannis nu a dat peste cap planurile SPP-ului şi nu a trecut strada către ei, mulţumindu-se să le zâmbească şi să le facă oamenilor cu mâna. 

„Preşedintelui român îi cerem mai multă dârzenie spre conducătorii Republicii Moldova, pentru că majoritatea dintre ei se uită la Moscova. Vrem, nu vrem, ăsta este adevărul. Sunt trădători. Tră-dă-tori!”, spune Nicolae Gherasim, un bărbat de 70 de ani. 

„Să-i spună cancelarului Germaniei despre problema noastră, a Basarabiei. Prea mult suferim sub cizma rusească. Au pătimit buneii, părinţii noştri, noi şi copiii noştri. Aici, la Chişinău, toate structurile de forţă le controlează ocupanţii ruşi”, spune Costache, un bărbat care l-a aşteptat pe Iohannis cu steagul României în mâini. 

Moldovenii nu par însă foarte entuziasmaţi nici de informaţiile că Iurie Leancă, premierul sub care Republica Moldova a făcut paşii concreţi către aderarea la UE, plănuieşte să-şi înfiinţeze propriul partid. „Leancă a întârziat, trebuia să facă asta atunci când era la putere, nu acum, după ce au reuşit să-l dea jos”, crede Gherasim. Cu câteva ore înainte, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, spunea acelaşi lucru în stilul colorat pentru care este cunoscut. „Ion i-a spus la un moment dat Mariei că, na, peste trei luni vrea să facă nunta. Dar Maria i-a spus că nu, mai bine să aştepte măcar cinci luni. Aşa că Ion a aşteptat şi, când s-au făcut cele cinci luni, s-a dus iar la Maria. Iar atunci, Maria l-a primit aşa: «Ion, acum tu să mă scuzi, dar eu între timp m-am măritat»”.

Însă formaţiunea lui Leancă şi-ar putea găsi rapid locul, pe fondul dezamăgirii populaţiei faţă de actualii lideri pro-europeni care, din cauza controverselor care planează asupra lor, au cauzat o descreştere simţitoare a entuziasmului european. 

Până la integrarea în UE rămâne însă greoaia luptă anticorupţie, acesta fiind unul dintre principalele subiecte discutate de Iohannis în timpul vizitei. „Vă sfătuiesc să vă forţaţi politicienii să facă aceleaşi lucruri pe care le vedeţi în România în ceea ce priveşte instituţiile anticorupţie”, a îndemnat Iohannis. „O idee bună, dar este doar o sămânţă”, i-a răspuns Ghimpu. „Luptă anticorupţie? Am uitat unde suntem? Haideţi să ne amintim de Banca de Economii şi de aeroport”, spune preşedintele PL. Cele două bunuri au fost concesionate de Chişinău unor firme şi oameni de afaceri din Rusia în urmă cu mai bine de un an, afaceri ce au stârnit ample controverse. Între timp, Banca de Economii s-a întors sub controlul statului, dar cu aproape 700.000 de dolari mai puţin în vistierii. 

Problemele privind sectorul bancar şi zvonurile despre influenţare şi manipulare, din exterior sau din interior, s-au înzecit în ultimele săptămâni, pe fondul deprecierii excesive a leului moldovenesc. Deşi acesta a recuperat o parte din pierderi, cursul rămâne extrem de volatil. Mai multe hoteluri şi companii au decis să-şi adapteze tarifele, cerând ca toate plăţile să le fie achitate în dolari. Ratele de schimb ale leului moldovenesc în raport cu principalele valute rămân însă foarte proaste, cu diferenţe majore între cursul afişat de banca centrală şi cursul comercial. „Când vine Şevciuk (Evgheni Şevciuc, liderul regimului prorus din regiunea separatistă Transnistria – n.r.) de la Tiraspol, oamenii lui de pază ne spun mereu: «O fi pământul vostru, dar aeroportul de pe el este al nostru». Asta-i tragedia basarabenilor, asta-i durerea naţională, că vindem băncile şi aeroportul”, conchide Nicolae Gherasim.