Raport SRI: Grupări de criminalitate organizată au reuşit penetrarea instituţiilor la nivel înalt

Şeful SI George Maior a preluat conducerea serviciului de la George Maior FOTO Mediafax

Grupări de criminalitate organizată au reuşit penetrarea instituţiilor publice la nivel înalt, funcţionari publici sau demnitari fiind semnalaţi ca membri ori chiar coordonatori ai unor reţele de criminalitate organizată, precizează SRI, în Raportul de activitate pe 2014, depus la Parlament.

Raportul de activitate al SRI pe 2014 arată că au fost proliferate acte de corupţie derulate, cu predilecţie, de persoane din administraţia publică, acţiunile abuzive ale unor decidenţi locali în beneficiul personal sau de grup fiind potenţate de conexiunile cu exponenţi ai lumii interlope.

"Disfuncţiile socio-economice au fost potenţate de proliferarea actelor de corupţie derulate de persoane sau grupuri de interese cu prejudicii semnificative asupra bugetului public ori a drepturilor cetăţeneşti şi intereselor naţionale de politică externă. Fenomenul s-a manifestat cu predilecţie în administraţia publică, subordonarea procesului decizional intereselor private afectând capacitatea de asigurare, la un nivel adecvat, a serviciilor publice. Acţiunile abuzive ale unor decidenţi locali în beneficiul personal sau de grup au fost potenţate de conexiunile cu exponenţi ai lumii interlope", se menţionează în raportul de activitate al SRI aflat la Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Documentul precizează că funcţionari publici sau demnitari au fost semnalaţi ca fiind membri sau coordonatori ai unor reţele de criminalitate organizată.

"Grupări de criminalitate organizată au reuşit penetrarea instituţiil or publice la nivel înalt, funcţionari publici sau demnitari fiind semnalaţi ca membri ori chiar coordonatori ai unor reţele de criminalitate organizată", se precizează în raport.

SRI mai precizează că în 2014 au continuat să se semnaleze "deturnări ale actului de justiţie, pe fondul imixtiunilor unor grupuri de interese", în baza unor relaţii de cointeresare cu magistraţi, poliţişti, grefieri, avocaţi, notari, lichidatori judiciari.

"Exponenţii criminalităţii organizate au reuşit să creeze pârghii de intervenţie pe diverse paliere ale sistemului în scopul vicierii procesului judiciar penal în conformitate cu propriile interese", mai menţionează documentul.

Raportul citat menţionează şi faptul că Sistemul public de sănătate s-a confruntat cu "deficienţe generate de insuficienţa resurselor financiare şi umane şi gestionarea abuzivă sau nejudicioasă a celor existente", iar, "pe acest fond au fost favorizate frauda şi corupţia, menţinându-se precaritatea serviciilor medicale şi percepţia negativă".

Şi sistemul de învăţământ s-a confruntat cu dificultăţi generate de insuficienţa resurselor umane şi materiale, perpetuarea unor probleme legate de lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de pregătire al cadrelor didactice, se arată în raportul SRI.

Raportul precizează şi că, în 2014, extremismul de dreapta s-a menţinut pe un trend diminuat, iar în privinţa extremismul etnic, măsurile întreprinse de instituţii ale statului român au determinat diminuarea intensităţii grupărilor extremiste pro-hungariste.

Creşterea incisivităţii Rusiei a amplificat climatul regional de instabilitate

Raportul de activitate pe anul 2014 al SRI, depus în Parlament, mai  menţionează "creşterea incisivităţii Rusiei" în consolidarea sferei sale de influenţă ca factor care a amplificat insecuritatea şi instabilitatea în regiune, România aflându-se într-o zonă de "interferenţă" a intereselor marilor state.

"Evoluţiile globale şi regionale înregistrate în 2014 au menţinut România într-o zonă de interferenţă a intereselor principalilor actori geopolitici, creşterea incisivităţii Rusiei în consolidarea propriei influenţe în vecinătatea estică a Europei şi contracararea vectorului euroatlantic în zonă amplificând climatul regional de instabilitate şi insecuritate în plan politic, economic şi militar", se arată în raport, fiind de altfel singura menţiune la adresa Federaţiei Ruse şi a situaţiei de la graniţa cu Ucraina.

Nivelul de securitate cibernetică în România, insuficient contra atacurilor complexe

Nivelul de securitate cibernetică în România este insuficient pentru a răspunde atacurilor cibernetice de complexitate ridicată sau cu intenţii distructive, potrivit raportului SRI pe anul 2014, care precizează că, deşi agresiunile sunt la un nivel ridicat, până acum nu au avut un "impact major".

"Agresiunile cibernetice au continuat să se situeze la un nivel ridicat, fiind utilizate metode de atac adaptate permanent evoluţiilor tehnologice din domeniu şi vulnerabilităţilor identificate. Majoritatea agresiunilor nu au avut impact major asupra securităţii naţionale, însă unele atacuri au vizat compromiterea sistemelor informatice aparţinând unor instituţii publice sau entităţi private care gestionează informaţii de interes strategic", se arată în raportul SRI pe anul 2014, depus în Parlament.

Serviciul atenţionează că, din cauza perpetuării unor carenţe manageriale, a nivelului scăzut al culturii de securitate cibernetică şi a lipsei unor politici minime de securitate a infrastructurilor informatice, "nivelul de securitate cibernetică în România este în prezent insuficient pentru a răspunde adecvat unor atacuri de complexitate ridicată ori cu intenţii distructive", riscurile în domeniul cyber fiind astfel "potenţate".

În decursul anului 2014, SRI a identificat atacuri cibernetice derulate de agresori statali care au vizat "compromiterea sistemelor informatice din cadrul unor instituţii din domeniile afaceri externe şi interne, apărare şi securitate naţională, economic, resurse energetice, cercetare şi mass-media, prin exfiltrarea de date şi informaţii confidenţiale". Serviciul menţionează că au fost 13 astfel de atacuri la adresa unor instituţii publice sau entităţi private din România şi state partenere/aliate investigate în cursul anului trecut.

Serviciul Român de Informaţii precizează că, în 2014, nu s-a confruntat cu "surprize strategice, în pofida complexităţii şi impredictibilităţii tabloului operativ, marcat atât de riscuri clasice, cât şi de evoluţii asimetrice, care au solicitat mobilizarea, la un nivel crescut, a capacităţii operaţionale a Serviciului, cu accent pe dimensiunea preventivă"

Raportul urmează să intre în dezbaterea Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, iar apoi în plenul Parlamentului.