Venituri prevăzute şi venituri realizate

Veniturile realizate au fost în permanenţă sub cele prevăzute, în ciuda unei creşteri economice record, de circa 5,9%, cea mai mare din Europa. Se pune atunci întrebarea, unde dispar banii din creşterea economică, dacă PG s-a bazat pe o creştere economică de doar 5,3%? Având în vedere cheltuielile uriaşe pe care şi le-a propus actuala guvernare, mai mari decât cele prevăzute în PG, vom vedea în continuare pe ce s-au dus banii colectaţi la buget.

Colectarea din TVA, mult sub estimări

Deşi s-a renunţat la scăderea abruptă a TVA, cu câteva puncte procentuale, încasări din TVA reduse cu 4,7 miliarde de lei înseamnă mult pentru buget. De aici şi discuţia cu introducerea splitului de TVA, o modalitatea de colectare care va reduce mult cash-ul de care beneficiază acum firmele. Există şi firme care nu-şi achită cu rea intenţie taxele şi impozitele către stat. Dar să le execuţi pe toate, din cauza neputinţei de a distinge pe unele de celelalte, cu măsuri de constrângere fiscală, este contraproductiv, pentru că multe vor intra în insolvenţă şi vor concedia personalul.

Fondurile de la UE

Neatragerea fondurilor nerambursabile de la UE reprezintă, de departe, cea mai mare nereuşită a actualei guvernări. Absenţa acestor fonduri lasă o gaură uriaşă în bugetul de stat şi a obligat guvernanţii să sacrifice investiţiile şi să împrumute sume uriaşe de bani, pentru a acoperi creşterile de pensii şi salarii bugetare.

Împrumuturile României pe primele 7 luni

Pentru a suplini lipsa previzibilă a banilor colectaţi la buget, guvernul PSD-ALDE şi-a propus să împrumute anul acesta 15,7 miliarde euro, din care a împrumutat deja 10,3 miliarde euro în primele 7 luni.

Toate bune şi frumoase, dacă aceşti bani ar fi folosiţi la dezvoltarea infrastructurii, la modernizarea educaţiei şi sănătăţii, dezvoltarea sustenabila a economiei, de care să beneficieze şi cei care restituie aceste împrumuturi, copiii şi nepoţii noştri. Dar să plătească ei pentru mâncarea şi băutura noastră, plimbările în străinătate şi obiectele de uz casnic foarte scumpe pe care le folosim, maşini şi telefoane mobile scumpe, este profund imoral. Mai ales că nici nu i-a întrebat nimeni dacă sunt de acord cu acest „aranjament”. Când vor afla ce partid le-a pus în cârcă datorii cât casa de mari, în mod sigur nu vor vota acel partid, indiferent de promisiunile făcute.

Cheltuieli totale

În lipsa veniturilor, nici cheltuielile nu se puteau ridica la nivelul promis. Absenţa de 14 miliarde de lei de la cheltuieli se vede în nerealizarea investiţiilor, a contribuţiei la atragerea fondurilor europene, preţul plătit pentru realizarea creşterilor de venituri pentru bugetari.

Să faci un salt de 30 miliarde lei, la cheltuieli 2017 faţă de 2016, era evident o ţintă imposibilă, economia nu creşte într-un an ca voinicul din poveste. Doar în visele celor doi mare strategi economişti, Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov se poate întâmpla acest lucru.

Cheltuieli de personal

Este capitolul la care prevederile din PG coincid, aproximativ, cu realizările, cheltuieli cu aproape 7 miliarde lei mai mari decât în 2016. Problemele cele mai grele acum urmează. De la 1 iulie 2017 au intrat în vigoare unele majorări de venituri bugetare, s-a mărit punctul de pensie la 1000 de lei, iar primarii şi funcţionarii din administraţia locală şi-au dublat sau triplat salariile. Toate aceste majorări vin la plată în lunile următoare, inclusiv cele din administraţia locală. Primarii vor veni cu mâna întinsă la guvern să ceară bani de salarii prin transferurile de echilibrare, unele primării n-au bani nici pentru cheltuieli elementare. Vom vedea în lunile următoare o explozie a cheltuielilor de personal.

Cheltuieli cu investiţiile

Cheltuielile de capital (investiţiile), reprezintă de departe cea mai gravă eroare a actualei guvernări. Nici un km de autostradă, zero investiţii elementare în infrastructură, mai alea în aceea rurală, investiţiile din 2017 sunt sub cele din 2016. Deşi, în 2016 s-a guvernat după bugetul lăsat de guvernul Victor Ponta. Adică, să nu fii în stare să faci investiţii nici cât huliţii tehnocraţi, în timp ce te lauzi cu o creştere economică de 5,9%, iată un lucru peste puterea de înţelegere a unor cetăţeni obişnuiţi. Dar şi acestora trebuie să li se explice fenomenul absenţei investiţiilor, aducătoare de locuri de muncă sigure, de creşterea calităţii infrastructurii, de care să beneficieze şi urmaşii noştri, cei care vor plăti împrumuturile făcute azi de către guvernul României.

Cheltuielile cu asistenţa socială au depăşit PG

Este singurul capitol la care realizările au depăşit previziunile PG. Cum majoritatea fondurilor de la acest capitol acoperă deficitul de la fondul de pensii (80%), vom vedea în lunile următoare o explozie a acestor cheltuieli, odată cu ridicare punctului de pensie la 1000 de lei.

În concluzie

Perspectivele economiei româneşti sunt sumbre, pentru că veniturile nu pot ţine pasul cu cheltuielile, aşa cum s-a văzut în primele 7 luni din 2017, când s-au plătit pensii şi salarii bugetare doar prin sacrificarea investiţiilor şi a unor împrumuturi enorme de 10 miliarde euro.

În plus, cheltuielile cu personalul şi pensiile vor exploda în lunile următoare, pe măsură ce vor intra la plată noile majorări de venituri bugetare şi punctul de pensie.

Este de presupus că vor creşte costurile împrumuturilor, pe măsură ce creditorii realizează în ce prăpastie riscă să se afunde România.

Am mai trăit „experimentul” acesta în 2008-2010. Dar nu învăţăm nimic din evenimentele de acum câţiva ani.

PSD-ALDE se vor afla la guvernare când realitatea economică le va obliga să ia înapoi ce-au dat cu o mână largă. Din păcate, preţul îl vom plăti iarăşi, noi, cu toţii.

PS. Mulţumesc dnei Dr. Oana Lupu pentru sprijinul acordat în realizarea graficelor.