Nu, domnule preşedinte Iohannis. Publicul larg nu e prost!

Aşa crede preşedintele Iohannis când spune despre legile siguranţei naţionale că „avem un prim draft, care nu e destinat publicului larg. Pentru că oamenii sunt îngrijoraţi”. Traseul legislativ este ştiut de publicul larg. Instituţiile interesate elaborează un prim draft, care intră în dezbatere publică conform legii, apoi la comisiile parlamentare,  iar în final în plenul parlamentului.

Aşa se întâmplă şi cu legile educaţiei, cu cele legate de mediu, etc. De ce ar fi acum altfel?

Instituţiile care gestionează securitatea naţională şi-au spus părerea

De ce să nu ştie publicul larg cât le duce mintea, la ce se gândesc, cum îşi văd viitorul cu alte legi care le gestionează domeniul de activitate? Moare preşedintele de grija publicului larg, care devine îngrijorat. Aşa şi trebuie, să fie îngrijorat,  legile în proces de facere îi afectează direct. Legile promovate fără dezbatere, înţelegere şi acceptare de către publicul larg nu funcţionează. Să nu ştie preşedintele acest adevăr elementar?

Nu era vorba de secrete de stat, sau de serviciu, care ajunse public ar putea  să afecteze funcţionarea instituţiilor. Este vorba de legi care ne vor afecta pe noi toţi, pe publicul larg. Şi nu trebuie să ştim cum se elaborează?

Aşa se face că auzim tot mai des în spaţiul public despre „statul cu epoleţi”. Că serviciile dirijează din spate acţiunile guvernului, că însuşi preşedintele Iohannis acţionează, mai degrabă, ca reprezentantul celor cu „epoleţi”, nu al tuturor românilor. Că românii fără „epoleţi” sunt cam proşti, nu înţeleg.

Ceea ce se întâmplă cu legile privind siguranţa naţională confirmă pe deplin suspiciunea publicului larg.

Ce conţin legile care organizează serviciile de informaţii?

Pe lista ameninţărilor la siguranţa naţională,  în baza cărora SRI poate cere mandat pentru interceptarea convorbirilor, înregistrarea lor şi urmărirea de persoane au apărut şi acţiunile sau inacţiunile care vizează sistemul de administraţie, de sănătate, de educaţie, patrimoniul cultural, infrastructuri critice din comunicaţii şi tehnologia informaţiei, dar şi interesele ”financiare, economice şi energetice naţionale, ştiinţifice şi de cercetare ale României”.

SRI capătă astfel o plajă foarte mare de acţiune, în baza căreia poate interveni în orice domeniu de activitate. Ca securitatea pe vremuri!

Eliminarea Parchetului General din lanţul decizional la cererea Mandatelor de Siguranţă Naţională, în baza cărora se poate organiza filajul. SRI se va adresa direct preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sărind peste verigă intermediară reprezentată de Parchetul General, ceea ce-l transformă din nou în organ de urmărire penală.

Procurorilor li se va interzice să mai ancheteze ofiţerii SRI, o prevedere  de plasare a serviciului secret deasupra legii. SRI va da socoteală, conform acestor proiecte de lege, exclusiv preşedintelui ţării, cel care va aprobă personal eventualele cereri de anchetare a unor ofiţeri de informaţii sau a unor acţiuni ale SRI. Si dacă ofiţeri ai SRI provoacă accidente cu victime, tot preşedintele îi anchetează?

Este clar că,  dacă ar trece aceste legi,  serviciile de informaţii capătă puteri echivalente cu cele ale securităţii de odinioară. Doar că în locul lui Ceauşescu este acum Iohannis.

Declaraţia preşedintelui Iohannis

 Acum ne aflăm în faza în care avem primul draft. Acesta nu este destinat publicului larg, este un prim draft care urmează să fie analizat de Guvern, de CSAT, pe urmă de Parlament. Cineva, şi ştim cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijoraţi, cu toate că avem doar un prim draft. Aceste legi vor intra în discuţia Guvernului, vor fi dezbătute, vor intra în CSAT, vor fi dezbătute, vor fi modificate. Vor intra în Parlament, unde specialiştii, comisiile de specialitate vor interveni şi, sigur, dacă anumite abordări din primul draft nu sunt bune, vor fi corectate.... Eronată este şi scurgerea acestor prime forme către media”.

De ce să nu fie destinate publicului larg? Pentru că este „prost”? Nefiind vorba de secrete de stat sau de serviciu, ci de procesul de elaborare a legilor ţării, toate etapele pe care le parcurge un proiect de lege sunt de interes public şi trebuie supuse dezbaterii publice încă de la început. Să înţelegem şi noi cine pe cine susţine, cine pe cine slujeşte, ce atribuţii vor avea serviciile, dacă acestea sunt constituţionale şi democratice, sau nu.

Nu există o etapă „secretă” în elaborarea legilor ţării. Pe ce se bazează preşedintele Iohannis când afirmă că „acest draft nu este destinat publicului larg”? Unde scrie în Constituţie că există etape secrete de elaboarare a legilor ţării?

Aceasta este eroarea fundamantala a preşedintelui Iohannis pentru care ar trebui să-şi ceară scuze „publicului larg”!