EXCLUSIV VIDEO Traian Băsescu: România se opune sistemului de vot majoritar în UE - PARTEA I

Traian Băsescu, preşedintele României

Într-un interviu acordat luni, la Cotroceni, ziarului „Adevărul“, preşedintele României, Traian Băsescu, arată că România ar fi dezavantajată în cazul în care s-ar adopta

O discuţie cu Traian Băsescu despre bugetul european este esenţială din două motive. Primul este dat de poziţia extrem de dură şi de tranşantă a Parlamentului European, care refuză cu îndârjire să accepte acordul negociat de şefii de state şi de guverne, ceea ce deschide calea pentru noi negocieri. Sau, în cazul în care acestea vor eşua, să se ajungă la un nou Summit, de data aceasta unul de mare criză. Al doilea motiv este dat de fundalul dezbaterii pentru bugetul european, marea miză a tuturor bătăliilor politice din acest moment de la Bruxelles: remodelarea tratatelor existente, fie prin modificări, fie, pur şi simplu, prin propunerea unui nou text. Este vorba despre o dispută majoră cu consecinţe dintre cele mai importante, deoarece, în viziunea unora dintre actorii majori, în orice caz a Parlamentului European, ar trebui să se renunţe la principiul sacrosanct al consensului în cadrul Consiliului, ceea ce ar crea, instantaneu, o nouă hartă a puterii la nivelul UE. „Adevărul“ vă oferă un interviu realizat ieri, la Cotroceni, cu preşedintele României.

„Adevărul“: Aţi făcut parte din elita care a decis bugetul european. După multe negocieri, s-a ajuns la o soluţie. Din nefericire, Parlamentul European vine să întoarcă situaţia. Aş vrea să citez vorbele unui personaj pe care îl cunoaşteţi bine, Joseph Daul: „Acest Summit nu a fost european decât cu numele, a semănat cu o negociere între vânzători de covoare“. Este o afirmaţie foarte dură. Vă simţiţi atins de această imagine a vânzătorilor de covoare?
Traian Băsescu: Aş începe spunând că pe Joseph Daul îl cunosc foarte bine, îi înţeleg dezamăgirea profundă pentru pasul înapoi făcut în acest buget al Uniunii. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că este infinit mai bine să avem un buget, decât să nu avem un buget şi să mergem pe alocări anuale. Deci, din acest punct de vedere, recomandarea mea pentru orice parlamentar român, indiferent din ce grup face parte, este să contribuie la trecerea acestui buget prin Parlament.

Interviu Traian Băsescu

Şi, totuşi, şefii tuturor grupurilor parlamentare au spus că nu vor vota acest buget.
Aşa cum am spus, este un pas înapoi, dar este mult mai mult decât să nu avem un buget. Lipsa unui buget ar însemna nu numai incapacitatea noastră, ca lideri politici, de a ajunge la o soluţie, dar ar însemna şi o decredibilizare politică profundă a UE. Prin adoptarea unei soluţii, atât cât a putut fi ea adoptată, până la urmă au rămas în picioare toate elementele fundamentale ale comportamentului între statele UE, dintre care cel mai important element rămas în picioare a fost solidaritatea. Acest lucru se poate demonstra prin cifre. La nivelul Comisiei Europene s-a stabilit o revizuire a propunerii care pleacă spre Parlament peste doi ani, în cazul în care situaţia economică a statelor membre, în mod deosebit a statelor din zona euro, se va îmbunătăţi. Această intenţie care este cuprinsă în concluziile Consiliului de a se reanaliza bugetul peste doi ani lasă o undă de speranţă. Şi aici aş vrea să clarific cu ce ne batem noi de fapt. Noi ne batem cu nişte cifre.

Domnule preşedinte, nu toată lumea se bate de patru luni cu cifre?
Dacă privim la interesele României, de ce spunem că este un buget care înseamnă un pas înapoi? Şi aici privesc la cifre. Bugetul 2007-2013 a fost de 994 de miliarde, iar bugetul 2014-2020 va fi de 960 de miliarde. Deci o scădere cu 34 de miliarde de euro, în care a încăput şi Croaţia, un nou stat membru.

Sigur, prima dată când nu creşte bugetul.
Da, de aceea toată lumea spune că este un pas înapoi şi acelaşi lucru îl susţin şi eu, dar este un pas care nu ne-a văduvit de principiul solidarităţii şi acest lucru îl exemplific cu România. Deşi avem un buget mai mic, România nu a fost afectată. Dimpotrivă. Are o alocare mai mare cu 18% faţă de exerciţiul bugetar 2007-2013, calculat în bani 2011. Deci, un buget mai mare care va fi şi actualizat cu inflaţia în fiecare an. Ceea ce înseamnă că solidaritatea a funcţionat. Nu s-a spus că avem un buget mai  mic cu 34 de miliarde şi tăiem de la fiecare câte ceva. Nu! România a primit cu circa şase miliarde mai mult pe agricultură şi coeziune. Ceea ce nu e puţin lucru. Vă mai dau un element. Aparent, noi am câştigat circa şase miliarde şi ceva. Nu discutăm în cifre exacte, dar dacă doriţi, vă dau cifrele exacte. România a mai avut un mare câştig. Veţi vedea în concluziile Consiliului, la paragraful 87.2, că României i se face o concesie formidabilă.

Este vorba de concesia aceea legată de timp.
Exact. Asta ne mai salvează vreo şase până la opt miliarde. Pentru că, spre exemplu, anul acesta ar fi trebuit să înceapă masiv dezangajările. România trebuie să cheltuiască, să factureze, 6,5 miliarde de euro la lucrări anul acesta. Aţi văzut până la ora aceasta vreo lucrare la transporturi, care este marele consumator? Răspunsul este nu. Riscul de dezangajare numai anul acesta era de cel puţin 4 miliarde. Deci eu nu pot să spun că statele membre nu au fost solidare cu unul dintre statele care au de recuperat cel mai mult. 

Circulă pe culoarele de la Bruxelles un zvon potrivit căruia este necesară schimbarea sistemului de vot, pentru a ieşi din sistemul unanimităţii care domneşte la nivelul Consiliului şi intrarea într-un vot cu majoritate calificată. Există acest pericol?

Da. Şi sunt riscuri foarte mari. O ţară ca Marea Britanie spune tot timpul că vrea să iasă din UE, pe de o parte, iar pe de altă parte, are abordări care arată un insularism în raport cu ideile de federalizare a UE, de solidaritate în UE, deci riscul ar fi foarte mare pentru noi. România în niciun caz nu se va aşeza în rând cu statele care vor votul majoritar în Consiliul European şi nu în consens.

La anul, în Marea Britanie va fi organizat faimosul referendum „«Da» sau «Nu» în UE“. În acelaşi timp, tot în 2014, se va organiza celălalt referendum, „Scoţia, stat independent“. În Catalunya, iarăşi un referendum. Care credeţi că vor fi posibilele repercusiuni ale unor ieşiri din sistem ale unor ţări, ale unor regiuni?
Eu sper din tot sufletul să nu se întâmple lucrul acesta. Sper. Pentru că ar fi greu de remontat o ieşire din UE, spre exemplu, a Marii Britanii, greu de remontat din punctul de vedere al credibilităţii UE şi al pieţei unice. Pe de altă parte, UE trebuie să fie foarte bine pregătită pentru acest referendum, mă refer la referendumul de ieşire a Marii Britanii din UE, şi să avertizeze public care sunt efectele. Marea Britanie nu poate spera, pe de o parte, să rămână o insulă, iar pe de altă parte să participe la piaţa unică. Or, piaţa unică este vitală pentru Marea Britanie.