Energia şi Politica. Iarna nu-i ca vara!

Cea mai importantă cifră care mi-a atras atenţia este următoarea: românii declară că în sezonul de iarnă alocă peste 50% din veniturile gospodăriei (mai precis, 51,4%) pentru cheltuielile cu energia (curent electric, gaz, alt tip de agent termic, carburant).

Astăzi, de 1 august, în debutul vacanţei guvernamentale, când pacea şi veselia par a se aşterne peste coclaurile patriei amorţite de soare, mi-am propus imposibilul. Şi anume, să scriu despre răcoarea de pe şira spinării pe care o va aduce iarna. Curată “inspiraţie”, curată nebunie în plin sezon al gândurilor politice fierbinţi, legănate de valurile electorale ale zeului (de la) Neptun.

Adevarul a publicat recent datele sondajului INSCOP referitoare la ingrijorările românilor plus un calup consistent cu privire la cheltuilelile cu energia. Mai precis, cât declară românii că alocă din veniturile gospodăriei pentru energia electrică, pentru gaz, pentru alte forme de agent termic şi pentru carburanţi. Dincolo de topul îngrijorărilor populaţiei dominat de teama faţă de creşterea preţurilor, de riscul piederii locurilor de muncă şi diminuarea veniturilor, cea mai importantă cifră care mi-a atras atenţia este următoarea: românii declară că în sezonul de iarnă alocă peste 50% din veniturile gospodăriei (mai precis, 51,4%) pentru cheltuielile cu energia (curent electric, gaz, alt tip de agent termic, carburant). Comparativ, procentul mediu de cheltuieli “energetice” în timpul verii este de 31,3%. Cifrele o confirmă clar. Iarna nu-i ca vara! Şi mai demostrează un lucru pe care îl intuim. Sezonul rece va aduce o presiune puternică asupra guvernanţilor, fix înainte de anul electoral 2014 dominat de alegerile europarlamentare şi prezidenţiale.

Dacă mergem în profunzimea cifrelor declarate de români, constatăm că iarna, cam 15% din populaţie plăteşte peste 75% din venitul gospopdăriei pe cheltuielile cu energia. Vorbim despre o categorie de populaţie cu venituri mici care este împinsă la limita supravieţurii şi dincolo de ea. Nu departe de această limită se află cei 28,5% care plătesc pentru energie, gaz, alt tip de agent termic şi carburanţi între 51% şi 75%. În zona de confort se situează doar 13,1% dintre români care declară că plătesc iarna maxim 25% din venitul gospodăriei pentru cheltuielile cu energia. Restul de 43% alocă şi ei un calup important de resurse financiare situat între 26% şi 50% din veniturile gospodăriei. În acest context, la fel de relevant este faptul că vara, de exemplu, 42,6% dintre români declară că plătesc pentru energie între 26% şi 50% din venituri.

Ştiu, cam multe cifre pentru un editorial. Dar mi s-a părut importantă ilustrarea unei realităţi dureroase care, în Bulgaria vecină a răsturnat un guvern în urma emiterii facturilor la energie electrică. Guvernul de la Bucureşti a scăzut recent factura la electricitate, dar nu va putea bloca mărirea celei la gaz. De aceea, este dificil de anticipat acum cum va influenţa iarna 2013-2014 momentele electorale de anul viitor. În mod cert însă, protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie, eliminarea subvenţiilor pentru persoanele cu venituri mari şi creşterea surselor de energie internă, mai ieftină, trebuie să fie prioritare. Indiferent de calendarele de majorare a preţurilor negociate cu Uniunea Europeană, raportul dintre veniturile românilor şi costurile cu “energia” este periculos şi impune luarea unor decizii de moderare a impactului creşterilor pentru o populaţiei care pur şi simplu nu are bani acum să plătească o factură dublă la gaz.  “Revoluţia” curentului electric de la Sud de Dunăre este un avertisment pe care politicienii de la Bucureşti şi de la Bruxelles nu îl pot ignora.  Şi un semnal al importanţei independenţei energetice.