Câteva observaţii pe marginea alegerilor prezidenţiale

La ora când scriu sunt disponibile rezultatele din 95,6% de secţii de votare din ţară, şi 74% din diaspora.  Se poate  realiza o evaluare aproape finală. Sunt multe învăţămintele care rezultă din aceste alegeri atât de aşteptate. Prezenţa la vot a fost dezamăgitoare, 47,66%, mai mică decât acum cinci ani când a fost 52,31%. E de neînţeles cum mai mult de jumătate dintre cetăţeni nu folosesc singura „armă” veritabilă pe care o au, votul

Prezenţa la vot

Cum spuneam, prezenţa a fost de doar 47,66% în ţară, adică au votat 8.683.112 de români.  În diaspora au votat 675.175 alegători, în total, în ţară şi diaspora 9.358.867, adică 51,37%.  Puţin, comparativ cu democraţii consolidate, în care procentele de participare la vot sunt 60-80%. O prezenţă la vot remarcabilă în diaspora, mult peste alte procese electorale, de data aceasta fără cozi şi sute de mii de oameni împiedicaţi să voteze. Este de presupus că la turul al doilea al prezidenţialelor prezenţa va fi mai mică, mulţi simpatizanţi ai partidelor nu mai au o miză să se prezinte la vot, iar pe de altă parte  victoria lui Iohannis pare suficient de sigură,  încât mulţi alegători vor prefera să stea acasă, ştiind că Iohannis nu mai poate pierde alegerile, necunoascuta fiind doar  scorul.

Iată şi câteva judeţe, după prezenţă la vot: LFOV 63,12 %, CLUJ 59,20 %, SIBIU 53,76 %, BRAŞOV 53,75 %, GIURGIU 52,01 %, ALBA 51,69 %, MUNICIPIUL BUCUREŞTI 51,40 %, …. IALOMIŢA 41,76 %, BOTOŞANI 41,67 %, MARAMUREŞ 40,68 %, SATU MARE 37,68 %, COVASNA 37,01 %, VASLUI 35,47 %.

În mediul rural au votat cu 1,4 milioane de alegători mai puţini, comparativ cu mediul urban. Curios cum judeţe considerate „roşii”, Botoşani, Ialomiţa, Vaslui, au înregistrat o prezenţa la vot extrem de scăzută.

Sursă: Hotnews. Albastru-Iohannis, roşu-Dăncilă, verde-Hunor.

Klaus Iohannis: 37,58% (3,393,552 voturi), din ţară şi diaspora

A câştigat detaşat alegerile, obţinând 3,4 milioane de voturi. Majoritatea şefilor de stat au câte două mandate, pentru că experienţa câştigată în primul mandat este extrem de preţioasă pentru activitatea din al doilea mandat. Klaus Iohannis se menţine în plaja din sondaje şi câştigă în majoritatea judeţelor (cu albastru), cu excepţia câtorva judeţe din sud şi Botoşani. De asemeni, câştigă în diaspora.

Viorica Dăncilă: 22,67% (2,047,115 voturi).

Nucleul dur al PSD este acum de 2 milioane de voturi. Este nucleul celor care speră  „să ne dea”, format din bugetari, cei cu ajutoare sociale, pensii şi salarii minim garantate. Acest nucleu dependent de stat preferă clar PSD la guvernare sau la preşedinţie, dar s-a redus de la 46% in 2016, la 23%, aşa cum a fost şi la europarlamentare. Este majoritar în judeţele din sud: Mehedinţi, Gorj, Dolj, Olt, Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu,  Buzău şi în Botoşani. În general, cele mai sărace judeţe din ţară.

Dan Barna: 14,66% (1,324,081 voturi)

Se poziţionează mult sub scorul alianţei USR-ALDE de la europarlamentare. Nu toţi votanţii USR-PLUS l-au considerat pe Barna suficient de experimentat pentru cea mai înaltă funcţie în stat. Fiind şi foarte tânăr, 44 de ani, şi fără funcţii anterioare în administraţia din România sau de la UE (experienţă de care beneficiază Dacian Cioloş), votanţii alianţei USR-PLUS n-au apreciat că Barna  se califică pentru o aşa funcţie înaltă. L-au considerat „necopt”! Pe Barna l-au costat şi declaraţiile, cel puţin hazardate, din campania electorală.

Mircea Diaconu: 8,95% (837,618 voturi). Un scor onorabil, având în vedere că nu a beneficiat de sprijin efectiv din parte partidelor care l-au propus, Pro România şi ALDE, şi nici de resurse mari pentru campania electorală. Un candidat anti-sistem, filosofie care are deja mulţi susţinători.

Toader Paleologu: 5,7% (533.455 alegători). După experienţele altor oameni de cultură (Pleşu, Manolescu, Mihail Neamţu, Adrian Papahagi), nu mă aşteptam la un scor mai mare pentru Paleologu. Meseria de „politician” nu se confundă cu aceea de „om de cultură”. Fie şi numai pentru motivul că politicienii joacă mai tot timpul „cu cuţitele pe masă”. Ceea ce nu pot face intelectualii.

Ce se va întâmpla în turul al doilea al prezidenţialelor

Problema esenţială este cum se vor redistribui voturile votanţilor candidaţilor celor care nu au intrat în turul al doilea. O parte nu vor mai vota, de aceea mă aştept şi la o prezenţă mai redusă. În 2014 aveam bătălia teribilă dintre Klaus Iohannis şi Victor Ponta. Acum avem alegeri cu rezultat cunoscut, Iohannis nu are cum să piardă alegerile, în dispută cu Viorica Dăncilă. Dintre cei care se vor duce, totuşi, la vot, mă aştept ca votanţii din diaspora, cei care au votat Barna şi Paleologu, precum şi jumătate dintre votanţii lui Mircea Diaconu să meargă către Iohannis. Posibil  şi votanţii UDMR. Către Viorica Dăncilă presupun că vor merge parte dintre votanţii lui Mircea Diaconu, pe lângă cei 2 milioane de votanţi aflaţi în nucleul dur al PSD. Cel mai probabil turul al doilea se va încheia cu scorul de 75% Iohannis, vs. 25% Viorica Dăncilă.

Ce se va întâmpla în PSD după 24 noiembrie este o altă discuţie. „Răfuiala” va fi amânată până după 24 noiembrie, pentru a păstra aparenţele la alegerile prezidenţiale. Apoi, fără a beneficia de banii bugetului şi bazinul de funcţii publice, Viorica Dăncilă va fi probabil sacrificată, pentru a permite PSD un „reset” atât de necesar în vederea alegerilor din 2020.