Cât va conta integritatea în politica viitoare?

Toate cazurile de corupţie, de jumulire a bugetelor publice prin contracte cu statul, din poziţii de decizie importante în conducerea ţării, au sensibilizat electoratul şi opinia publică în general. Cu toţii urmărim cu sufletul la gură anchetele penale şi judecarea unor importanţi decidenţi din stat, ultimii care fac ştiri de primă pagină fiind: Voiculescu, Fenechiu, Dragnea, Becali.

Este clar că politicienii au mizat şi reuşit să se îmbogăţească în urma activităţii politice. De asta se şi bat şi cheltuie sume exorbitante în campanii: sunt siguri că le vor recupera înzecit sau însutit prin fraudarea bugetelor statului.

E drept că şi procurorii nu le iartă nici pe elevele de la o Şcoală Postliceală din Bacău, care au strâns bani să „îndulcească” comisia de examen, fapta în sine, a mituirii, nu se produsese şi, totuşi, au fost arestate.

Aşa o înverşunare n-am văzut de mult la procurori.

Dar,  pe Victor Ponta şi Liviu Pop i-au absolvit de plagiat, respectiv de incompatibilităţi. Ceea ce nu e în regulă, acţionează cu dublă măsură, fapta celor trei eleve şi plagiatul lui Ponta nu suferă comparaţie, în privinţa gravităţii.

Ce înseamnă integritate în viaţa politică?

Cel puţin cinci lucruri.

• Modul de finanţare, din surse sau oameni legate de fraudarea bugetului de stat, sau din surse fără legătură cu bugetele de stat.
• Traseismul doctrinar. Nu te poţi muta de la stânga la dreapta sau invers, peste noapte, aşa cum a făcut doctorul Ion Bazac, de la Forţa Civică, fost ministru PSD.
• Calitatea membrilor de partid. Profesionişti, integri, dedicaţi binelui comun, fără bube penale sau condamnări.
• Coduri proprii de integritate ale partidelor, respectate cu stricteţe, cu sancţiuni transparente şi publice.
• Să nu existe contracte cu statul, directe sau prin interpuşi.

Cele trei partide de dreapta, apărute de curând, se feresc ca dracu de tămâie de personaje cu probleme cu integritate. Dovadă că au înţeles sensibilitatea electoratului privind integritatea personajelor politice.

Proaspăta Mişcare Populară, aflată în plin proces de transformare în partid, nu l-a primit până acum pe ex-PDL-istul Mircea Andrei de la Argeş. Proaspătul demisionar din PDL, împreună ce 25 de primari PDL, aşteaptă încă la uşa Mişcării Populare.

Motivul? Cel mai probabil impresionanta avere a lui Mircea Andrei: 45 de terenuri, şapte locuinţe şi trei maşini, dar şi împrumuturi acordate de aproape 6,3 milioane de euro.

Să fie toate aceste bunuri obţinute legal? Fără contracte cu statul? Greu de acceptat.

Un exemplu tipic îl reprezintă şi Dan Cristian Popescu, de la Forţa Civică, ales deputat în decembrie 2012.

În afara celor două terenuri agricole în localităţile Dascălu şi Frumuşani, de 2.000 de metri pătraţi şi, respectiv, 100.000 de metri pătraţi, tânărul deputat de doar 38 ani are în proprietate două case de vacanţă în Statele Unite, la Hollywood, de 140 de metri pătraţi şi, respectiv, 170 de metri pătraţi, cumpărate în 2005 şi 2008.

În plus, vicepreşedintele FC are cinci apartamente în Bucureşti, cu suprafeţe între 33 de metri pătraţi şi 84 de metri pătraţi, dar şi o casă de locuit în Capitală de 104 metri pătraţi.

Popescu mai are un automobil Lexus şi bijuterii de 150.000 de euro, obiecte de artă şi cult de 25.000 de euro şi ceasuri de 50.000 de euro.

În conturile bancare, el cumulează 6.735.012 de lei, 830.700 de euro şi 701.500 de dolari.

De asemenea, Popescu a acordat împrumuturi de 1.550.000 de euro lui Vladimir Marinescu, dar şi unor "diverse cunoştinţe".

Mai mult, el are acţiuni la BRD, BVB, Fondul Proprietatea, Remat Maramureş, SIF 1, SIF 2, SIF 3, SIF 4, SIF 5, Petrom, Transelectrica, Transgaz, Banca Transilvania şi Zarea cu o valoare totală de 3.437.334 de lei.

Uluitoare avere şi pentru cineva care a muncit o viaţă întreagă doar în afaceri, darămite pentru un politician de 38 de ani.

Totuşi, trebuie imaginat urgent un mijloc de analiză a provenienţă averii şi plăţii la fisc a taxelor şi impozitelor aferente. De către ANI, de exemplu, pe banii solicitantului.

În urma analizei, se poate elibera un certificat de „bună purtare fiscală”, care să absolve personajul de bănuieli continuie, în cazul în care a fost cinstit şi corect.

In legatura cu traseismul doctrinat, un caz tipic il reprezinta doctorul Ion Bazac, de la Forta Civica. Nu te poţi muta de la stânga la dreapta sau invers, peste noapte, aşa cum a făcut doctorul Ion Bazac, de la Forţa Civică, fost ministru PSD. Iar declaratia presedintelui partidului Forta Civica, MRU, conforma careia  pentru domnia sa traseismul nu este o problemă, mi se pare stupefiantă!

Şi Noua Republică a avut parte de atenţia publică, în legătură cu contractele senatorului independent Valeriu Todirascu, fost Primvicepresedinte al Partidului Noua Republică.

În explicaţiile sale, Valeriu Todirascu spune că valoarea medie a unui contract de vânzare către unităţi spitaliceşti de stat a unor substanţe chimice necesare analizelor este de 238 lei, contractele au fost semnate înainte de a deveni senator, au fost obţinute pe SEAP şi reprezintă 7% din rulajul firmelor sale.

Pot politicienii în funcţie să deruleze contracte cu statul?

În opinia mea NU. Cel puţin în faza actuală de bănuieli şi suspiciuni trebuie introdusă urgent prin lege interdicţia demnitarilor, fie că sunt în executiv sau în parlament, în administraţia centrală sau locală, primari sau consilieri, să facă afaceri cu statul, dorect sau prin interpuşi. Pentru că altfel vor fi bănuiţi de fraudarea bugeteleor de stat, indiferent ce scuze şi explicaţii vor aduce.

Dacă nu se respectă măcar incompatibilităţile, avem scandalul până la cer legat de faptul că PSD are 1200 primari incompatibili, dovediţi de ANI. Trimişi în judecată sau în diferite faze de cercetare.

O bombă cu ceas, care ticăie sub scaunul lui Victor Ponta.

Intenţia lui Liviu Dragnea de a schimba legea s-a lovit până şi de refuzul ministrului Justiţiei, pus acolo de Ponta. Ştiind ce consecinţe dramatice va avea la Bruxelles şi în MCV avizarea legii, ministrul Cazanciuc a spus pas.

Baronii locali, în frunte cu Mazăre, sunt în fierbere maximă şi ameninţă că vin la Bucureşti să facă demonstraţii la Guvern!

Victor Ponta o scaldă deocamdată, declarând că primarii apără interesul public. Fain interes, dacă se cumpără panseaua cu patru euro, din care trei reprezintă şpaga.

Nici nu-şi poate pune în cap oficialii UE, pentru care ANI este tabu. Nu se poate atinge nimeni de ea. Aşa că la revenirea din concediu, Ponta trebuie să rezolve problema celor 1200 de primari incompatibili. Să vedem cum.

Un alt exemplu

Liberalul Rareş Mănescu, primarul sectorului 6, Bucureşti, are un proiect finanţat, parţial, din fonduri europene, pentru parcul din Drumul Taberii, de 17 milioane de euro.

Cum să risipeşti pe iarbă şi flori 17 milioane de euro? Fără facturi şi acte a cerut Consiliului Local 7 milioane euro avans pentru firmă care schimbă iarba şi florile. Consilierii, şantajaţi sau nu, au refuzat să voteze, la gândul la DNA. Inclusiv consilierii PSD.

Toţi banii bugetului trec acum prin mâinile demnitarilor USL. E clar că tentaţia de a fura e foarte mare, electoratul, parchetele şi DNA stau cu ochii pe ei.

Degeaba face Ponta reclamaţii contra foştilor demnitari, actualii demnitari sunt cu mâinile până la coate în banii publici. Iar când sunt condamnaţi, cum a fost Fenechiu, cum să ai încredere în actuala clasă politică?

Bacalaureatul din Gorj

Deşi cifrele de promovare spun clar că e vorba, cel puţin, de suspiciuni de corupţie, Ministrul Educaţiei se face că plouă, dovedindu-se complice cu fraudatorii. Nu ia nicio măsură de verificare şi recorectare a tezelor, deşi procentele din Gorj sfidează statistica matematică şi curba lui Gauss.

La filiera teoretică s-a clasat pe primul loc pe ţară, cu un procent de invidiat, 93,82%. Adică aproape toţi elevii au ştiut să rezolve subiectele grele şi pretenţioase date la această filieră. Chiar şi cei de la Colegiul Naţional Motru, 94,15% şi cei de la Târgu Cărbuneşti, 91,84%. Rezultate miraculoase pentru oraşele de provincie, să recunoaştem!

Ne întoarcem la integritate.

„Toţi fură, inclusiv PDL. Crede cineva că Emil Boc nu ştie?”

Este declaraţia Monicăi Macovei prin care incrimina întrega clasă politică.

Şi ex-senatorul Mihail Hârdău, fost ministru al Educaţiei, a rămas celebru prin explicaţie dată fenomenului fabricilor de diplome: „Universitatea Spiru Haret şi alte universităţi controlează Ministerul Educaţiei şi Parlamentul României”.

Sunt declaraţii venite din interiorul sistemului, în timp ce PDL era la guvernare, nu de la adversari politice. Aşa că trebuie să le acordăm greutatea cuvenită.

În concluzie, sensibilitatea şi conştientizarea electoratului la problemele legate de integritate au ajuns la cote maxime.

Este aproape sigur că temă principală a viitoarelor alegeri, aleasă şi de Traian Băsescu ca temă de campanie, va fi integritatea.

Cine va lua notă de trecere la acest capitol, va câştiga şi alegerile.