Românii şi Europarlamentarele 2014: cele mai ciudate momente dintr-o campanie „mioritică, lipsită de viziune”
0
Campania pentru europarlamentare 2014 din România nu a ieşit din tiparul campaniilor electorale anterioare, spun sociologii. Aceştia vorbesc despre o „campanie mioritică“, lipsită de viziune şi neinspirată din punct de vedere al comunicării, în care candidaţii au dovedit că nu au proiecte europene pentru România. O campanie din care nu au lipsit ciudăţeniile, din păcate „normale“ pentru ţara noastră.
Campania pentru europarlamentare 2014 a fost „un exerciţiu pentru alegerile prezidenţiale din toamnă“, este de părere sociologul clujean Ioan Hosu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul UBB.
„Putem spune că am avut de a face cu o campanie mioritică, care nu a avut nimic din nota europeană“, susţine Ioan Hosu.
Potrivit acestuia, europarlamentarele din România au însemnat „o campanie lipsită de viziune“ cu mesaje neinspirate, cu un mediu online prea puţin folosit, cu dezbateri serioase pe teme europene (de genul securitate energetic sau absorbţie de fonduri).
„Campania a fost neinspirată din punct de vedere al comunicării. Nu am văzut dezbateri serioase pe teme europene, iar asta din pricina lipsei de competenţă, a faptului că majoritatea candidaţilor nu stăpânesc bine problemele europene. Din acest punct de vedere putem spune că a fost o campanie extrem de timidă şi retrasă. Iar mediul online, adică Facebook, Twitter, bloguri, a fost prea puţin folosit“, consideră sociologul clujean.
Cât priveşte discursurile candidaţilor, Hosu a observat că acestea au alunecat într-o parte a euroscepticismului.
„Mulţi dintre ei merg la Bruxelles ca să ne apere de Bruxelles. Ori candidaţii noştri nu înţeleg că Bruxelles e un partener. Campania electorală la noi a fost una personalizată, candidaţii s-au atacat între ei, dând astfel dovadă de imaturitate politică. Ei nu înţeleg că proiectul politic al ţării e cel care contează. Ei nu au un proiect politic al României pentru Europa. Nu vin cu nimic clar. Şi interesele politice nu coincid cu interesele votanţilor, agenda politică e foarte departe de cea a publicului“, afirmă Ioan Hosu.
„Nu cred că vom avea o prezenţă masivă la vot“
Sociologul clujean nu se aşteaptă ca prezenţa la alegerile europarlamentare să fie mai mare decât la celelalte scrutinuri. „Nu cred că vom avea o prezenţă masivă la vot. Probabil undeva sub 30% va fi prezenţa“, afirmă acesta.
Hosu subliniază însă importanţa prezenţei la vot. Spune că votul e cel mai important instrument pe care-l au cetăţenii la dispoziţie. „Nu vrem să aruncăm în aer votul, deşi unele nume de candidaţi nu ne plac. Prin vot ne selectăm elitele, aşa cum sunt ele acum“, susţine sociologul.
Derapajele sunt „normale“ în România
Acesta adaugă că, din păcate, europarlamentarele nu au ieşit din tiparul scrutinurilor anterioare şi că nu se poate fără unele „ciudăţenii“. Ne referim aici la candidaţi care au fost hoţi, pomeni electorale din bani publici, mită electorală şapgă cu rest, campanie electorală în biserici fac parte din „normalitatea“ României.
Reporterii „Adevărul“ v-au prezentat, în timpul campaniei, acele nereguli, „ciudăţenii“ care s-au petrecut în toată ţara.
Spre exemplu, în judeţul VRANCEA, Iulian Nica, nepotul fostului ministru Dan Nica, acuzat că îşi face campanie electorală la Panciu cu vinul "unchiului", achiziţionat din bani publici. La Panciu, pe data de 25 mai vor fi nu numai alegeri europarlamentare ci va fi organizat şi scrutin pentru alegerea noului edil al oraşului, post devenit vacant odată cu decesul celui care a fost primar 13 ani, Ion Petre. Favorit pentru acest post este candidatul PSD Iulian Nica, nepotul fostului ministru al comunicaţiilor Dan Nica, avantajat şi de faptul că de două mandate ocupă postul de viceprimar al oraşului. Acesta a dat startul campaniei electorale mai devreme, iar în Săptămâna Patimilor îi vizitează pe electori acasă, oferindu-le pachete alimentare cumpărate din bani publici.
În acelaşi judeţ, peste 50 de bannere ale PNL au fost tăiate în noaptea de 12 spre 13 mai de pe stâlpi în mai multe comune din Vrancea. Şi la Panciu, candidatul PMP s-a ales cu bannerul de la sediul de campanie distrus.
Tot la „capitolul“ bannere, în judeţul IAŞI, angajaţii Primăriei Iaşi au scos panourile electorale din oraş cu 24 de ore înainte de sfârşitul campaniei electorale: "Trebuie reparate". Oficialii Primăriei Iaşi au anunţat joi seara, 22 mai, târziu că "toate panourile ridicate au fost reparate şi repuse la loc, cu tot cu afişaj electoral". Tot la Iaşi, edilii urbei au oferit alegătorilor mici, bere, bani şi muzică înainte de alegeri.
Nereguli cu afişele electorale au avut loc şi în judeţul MUREŞ. Doi tineri implicaţi în altercaţia electorală PDL-PNL de vineri seară, din Târgu Mureş, s-au ales cu dosar penal pentru ameninţare şi distrugere, poliţiştii găsind asupra unuia dintre ei şi arma cu care liberalii susţin că au fost ameninţaţi.
Un caz cu totul interesant a fost cel din judeţul BIHOR, unde s-a dat şpagă cu rest. Mihaela Bodonea, şefa Verzilor din Bihor, arestată preventiv, pentru 30 de zile, i-a surprins pe procurori, dar şi pe magistraţi pentru o negociere financiaro-politică cel puţin amuzantă. Mai exact, femeia a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA Oradea, lângă un supermarket din oraş, în timp ce trebuia să primească 6.545 de euro de la Anabela Şaitoş, membru al formaţiunii politice Forţa Civică, din Bihor.
Partea care i-a mirat până şi pe oamenii legii este că Bodonea, care ar fi trebuit să primească banii în schimbul vânzării ilegale a 192 de locuri de supraveghetori în secţiile de votare, la alegerile din 25 mai, îi promisese anterior „clientei“ de la Forţa Civică un rest de 5 euro. Motivul: Şaitoş o anunţase că nu va avea la ea suma exactă pentru „marfa“ primită, ci îi va aduce o sumă rotundă, 6.550 de euro. Cele 192 de locuri negociate făceau parte dintr-un total de 651 de locuri de supraveghetori în secţiile de votare, care reveniseră, în urma tragerii la sorţi, Partidului Dreptăţii Sociale (PDS) Bihor. Reprezentanţii PDS au decis, din lipsă de oameni, să cedeze aceste locuri Partidului Verde Bihor, astfel că aceştia din urmă ar fi beneficiat de câte un supraveghetor în fiecare secţie de votare din judeţ. De aici, însă, a început trocul politic.
De pe lista de candidaţi la europarlamentare nu lipsesc hoţii, la propriu. Candidatul Forţei Civice de la GORJ a fost cândva hoţ. Ion Săvoiu, preşedintele Forţei Civice Gorj şi candidat la Senat pe Colegiul 2, post vacantat după plecarea lui Toni Grebă (PSD) la Curtea Constituţională, are un trecut de borfaş. În anul 1995, politicianul de astăzi a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt din mai multe locuinţe şi din sediul unei societăţi comerciale. Mai mult decât atât, Ion Săvoiu a fost pedepsit în stare de recidivă, pentru că mai suferise o condamnare de un an şi jumătate.
Ion Săvoiu şi-a recunoscut trecutul infracţional şi a declarat că priveşte cu seninătate spre viitor: „În politică sunt două tipuri de oameni: unii care au avut de-a face cu legea şi alţii care vor merge la puşcărie. Ca orice om care trece prin viaţă, la rândul meu, am punctat toate aspectele importante: am fost şi la grădiniţă, am fost şi la şcoala generală, am făcut şi liceu, iar într-un anturaj de prieteni, am comis şi nişte greşeli. Pentru care, atunci când a trebuit, am dat socotelă. Eu nu m-am sustras niciodată unei greşeli pe care am făcut-o, am recunoscut-o şi mi-am asumat-o. În momentul în care am decis să fac politică, mi-am asumat acest risc. Mă aşteptam ca, mai devreme sau mai târziu, aceste lucruri să fie făcute publice. Cum a ajuns această hotărâre în mâna d-voastră nu este cunoscut, dar sunt convins că cineva s-a străduit să ajungă la dumneavoastră. În Târgu Jiu şi în Gorj, toată lumea ştie acest lucru. Eu nu m-am ferit de acest lucru. Nu am fost într-o funcţie sau o demnitate publică şi am plătit pentru faptele acelea şi am fost reabilitat, iar astăzi, cu destulă seninătate, privesc înainte. Să nu vă gândiţi că în faţa celor care mă prezint astăzi ar trebui să vină o măicuţă sau un preot, ci un om care prin viaţa lui a trecut prin mai multe necazuri să fac faţă intimidărilor. Dacă nu aş fi fost prins într-un proiect politic, astăzi nu s-ar fi vorbit de Ion Săvoiu“. Cu toate că Săvoiu susţine că informaţia cu privire la trecutul său tenebros era cunoscută de toata lumea din Gorj, dezvăluirea despre condamnarea suferită de liderul Forţei Civice nu a mai fost prezentată până acum în mass-media.
Campanie electorală s-a făcut şi în curtea unei biserici din judeţul GORJ. Invitaţi speciali: Mihnea Costoiu şi Ion Călinoiu. Jurnaliştii de la postul local de televiziune Tele 3, din Târgu Jiu, au surprins o petrecere electorală făcută pe bani publici, desfăşurată chiar în curtea bisericii din comuna Urdari (judeţul Gorj). Petrecerea a avut loc în curtea bisericii din satul Fântântele (comuna Urdari), iar preotul nu a lipsit de la ea. În timp ce Costoiu a refuzat să stea de vorbă cu jurnaliştii şi s-a refugiat în biserică, colegul lui de partid, Ion Călinoiu, a recunoscut că se află în campanie electorală: „Este o întâlnire anuală organizată de primar şi am fructificat-o ca să venim în mijlocul oamenilor, să-i lămurim pentru a veni la vot. Nu facem altceva decât să sărbătorim Sfinţii Constantin şi Elena. Am venit cu Mihnea Costoiu pentru că pe el îl susţinem. Nu e petrecere, ci o întâlnire anuală, pe care o organizează primarul“.
Pomeni electorale pe banii cetăţenilor. Aleşii municipali din Botoşani discutau, pe 13 mai, să le plătească nevoiaşilor facturile la utilităţi din bugetul local. Iniţiativa Primăriei Botoşani de a ajuta prin intermediul Fundaţiei „Spirit civic“ săracii oraşului a stârnit un val de proteste în rândul consilierilor locali. Atât cei din opoziţie dar şi aliaţii liberali din USL i-au acuzat pe şefii de la Primărie că încearca să cheltuie banii publici pe pomană electorală.
Catering pentru romi, la uşa ghetoului din Botoşani. Edilii din BOTOŞANI au găsit, în an electoral, o metodă inedită de a-şi mobiliza la vot unii dintre principalii alegători: sute de membri ai comunităţii rome din oraş, care fac parte, de altfel, şi din categoria asistaţilor social. Pentru a-i mobiliza la urne, deşi folosind o metodă-paravan, primarul Ovidiu Portariuc (PSD) le-a propus consilierilor locali să voteze bugetul oraşului, strecurând, însă, şi un capitol-fantomă, „Diverse”, în valoare de două milioane de lei.
Deşi unii consilieri au cerut explicaţii, neînţelegând unde vor ajunge banii, bugetul a fost votat, cu o singură condiţie: să li se spună, ulterior, unde vor ajunge cele două milioane de lei. „Habar nu aveam ce votăm acolo. Era o sumă destul de mare şi nicio explicaţie. Erau bani în vânt”, spune Cătălin Alexa, consilier local PDL. Aşa s-a descoperit că 28.000 de lei vor fi cheltuiţi pentru a li se asigura unor membri ai comunităţii rome, care locuiesc la periferia Botoşaniului, în ghetouri, mâncare caldă. Şi asta nu oricum, ci prin servicii de catering.
În judeţul CĂLĂRAŞI, conflictele s-au rezolvat şi cu arma. Scandal cu împuşcături la Belciugatele după distrugerea unor afişe electorale. Poliţiştii călărăşeni au demarat o anchetă, după un scandal petrecut în comuna Belciugatele în care s-au tras focuri de armă. Ginerele fostului primar Petre Dinei este acuzat că ar fi folosit pistolul într-un incident declanşat de distrugerea unor afişe electorale.
Tot în Călăraşi, în celebra comună Nana, o vizită a Elenei Udrea s-a transformat în scandal naţional. Tiţa lui Dionisie, o femeie din comuna Nana, a fost îmbrâncită miercuri seară de Ştefan Fileaţă, cetăţean din comuna vecină Curcani, în timpul unei vizite electorale pe care Elena Udrea o făcea în localitate. Antena 3 a prezentat cazul ca pe un incident de o gravitate deosebită, numindu-l pe Fileaţă „gorila Elenei Udrea“ şi afirmând că acesta ar fi membru al Partidului Mişcarea Populară.
Poliţiştii din localitatea Curcani s-au autosesizat şi au deschis un dosar de cercetare privind agresarea unei femei de către reprezentanţi ai PMP, în timpul unei vizite a Elenei Udrea în comuna Nana. Cercetările sunt făcute pentru lovire sau alte violenţe. Pe de altă parte, PMP arată că nu are nicio legătură cu incidentul nefericit, petrecut în comuna Nana.
„Ciudăţenii“ şi din campaniile electorale anterioare
În judeţul VASLUI, la alegerile parlamentare din decembrie 2012, o secţie de votare a fost închisă, după ce toţi membrii au plecat să mănânce. În iunie 2012, la vizita premierului Victor Ponta la Iaşi pentru inaugurarea proiectului Palas, preotul Florin Chirilă a fost surprins de o televiziune declarând că munceşte pentru ca primarul (Gheorghe Nichita, PSD) să „iasă cu majoritate". După acelaşi model, în comuna Suraia din judeţul VRANCEA, preotul Florică Hanganu lucrează pentru imaginea actualului edil Vasile Grosu, care a trecut cu câteva zile înainte de alegeri de la PDL la PSD. Preotul a dat un interviu în oficiosul de campanie al candidatului USL, ziar distribuit în toată comuna, în care laudă realizările primului gospodar.
În iunie 2012, în judeţul CONSTANŢA, trei bărbaţi ofereau bani locuitorilor din comuna Mihail Kogălniceanu pentru a vota cu un candidat la primărie. Mita electorală era de 400 de lei. Instanţa a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpaţi pentru o perioadă de 20 de zile, pentru cel de-al treilea fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă, fiind dat în urmărire naţională. Ei au fost acuzaţi de comiterea infracţiunii de promisiune, oferire sau dare de bani, bunuri ori alte foloase, în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar, consilier sau preşedinte al consiliului judeţean.
Tot în decembrie 2012, în judeţul ARAD, soţul candidatei ARD Claudia Boghicevici a fost bătut de membrii unei echipe de campanie a USL. Candidatul USL Ovidiu Marian, martor la incident, susţine că soţul deputatei era sub influenţa băuturilor alcoolice.
Un alt exemplu sugestiv este scandalul referendumului din 2012, pe care „Adevărul“ l-a prezentat pe larg.
La referendumul din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu s-au prezentat 46,24% din români, iar 87,52% din cei prezenţi au votat în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu.
Războiul listelor de la referendum. Guvernul condus de Victor Ponta a încercat să organizeze un minirecensământ pentru a schimba numărul de alegători. Curtea Constituţională a decis, însă, că o asemenea operaţiune nu este necesară şi a cerut doar listele actualizate la data referendumului. Ioan Rus (PSD), ministru al Administraţiei şi Internelor, şi Victor Paul Dobre (PNL), ministru delegat pentru Administraţie, şi-au dat demisia după ce au refuzat modificarea listelor electorale. La data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul, iar Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni pe 29 august, după 52 de zile de absenţă.
Vicepremierul Liviu Dragnea, trimis în judecată în dosarul „Fraudă la referendum“, a declarat că nu are nicio responsabilitate în ceea ce priveşte posibilele falsuri înregistrate la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Vicepremierul Liviu Dragnea, secretar general al PSD şi preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman la data referendumului din 2012 a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
În rechizitoriul întocmit de procurorii DNA Dragnea este acuzat de faptul că: „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
adevarul.ro: maraton jurnalistic duminică, 25 mai, ziua alegerilor Europarlamentare
Mai puteţi citi:
REFERENDUM 2012: Scandalurile de campanie şi politicieni cu memorie scurtă
Preşedintele, cu o zi înainte de alegeri: „Prezenţa face diferenţa! Vino la vot! Eu votez PMP“
Adevărul despre ziua alegerilor. Tabloul complet al alegerilor pentru Europa, pe adevarul.ro
Campania electorală, un plocon între „naşul“ Băsescu şi „finul“ Ponta
Se încarcă comentariile...
