Dragnea, la un pas de sentinţa definitivă: 8 aprilie, ultimul termen din  cazul „Referendumul“. Martor: „Ne-am organizat cum ne-a învăţat Dragnea“

Liviu Dragnea, la un pas de sentinţa definitivă. Curtea Supremă a judecat, joi, un nou termen al dosarului „Referendumul”. Cu această ocazie, magistraţii au anunţat că ultima şedinţa în acest caz va avea loc pe 8 aprilie. În acest caz, liderul PSD a fost condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui Traian Băasescu.

UPDATE Judecatoarea Livia Stanciu, şefa Completului de judecată care judecă dosarul „Referendumul”, a constatat joi terminată cercetarea judecătorească în acest caz, asta după ce la ultimele trei termene a fost un maraton de audieri de martori. Livia Stanciu a anunţat că pe 8 aprilie va fi ultimul termen în acest dosar, când vor fi puse concluziile finale.

Aproximativ zece martori şi un inculpat au fost audiaţi astăzi la Curtea Supremă, alţi cinci martori au adus acte că nu se pot prezenţa. Procurorul DNA a renunţat astăzi la audierea unor martori, care nu sunt transportabili.

Prima persoană audiată astăzi a fost unul dintre inculpaţi, George Tiberiu Bălănescu, condamnat în faza de fond la doi ani de închisoare cu suspendare. Acesta a fost membru în comisia din secţia de votare nr. 1 din Alexandria, propus de USL. Este secţia care a trimis urnă mobilă în Spitalul Alexandria.

Secţia "problema"

Spitalul Alexandria a devenit celebru după ce Dragnea ar fi „comandat” că alegătorii să fie legaţi şi duşi la vot. Mai exact, potrivit anchetatorilor, în ziua referendumului privind demiterea lui Traian Băsescu, Dragnea ar fi vorbit la telefon cu Valentin Gabriel Boboc, vicepreşedinte PSD Alexandria şi şef de campanie al partidului în acest oraş. "Băi ... Vali, văd că Victor (n.n.: Victor Drăguşin, primarul Alexandriei) are telefonul închis, aveţi decât 38% prezenţa în Alexandria ... (notă DNA - Trebuie remarcat că ulterior acestei convorbiri, prezenţa la vot consemnată în municipiul Alexandria la închiderea urnelor după aproximativ 2 ore a crescut semnificativ, de la 38% la 52,32%)”.
Liviu-Nicolae Dragnea: Băi, am înţeles, dar organizaţi-va să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe ...
Boboc Valentin Gabriel: Asta le facem, batem din uşa în uşa! Din uşa în uşa am luat-o pe toate străzile!
Liviu-Nicolae Dragnea: Luaţi-i, mă, rugaţi-i frumos. Dar e toată lumea împânzită în oraş?

Responsabil cu urnă mobilă

Bălănescu era cel care se ocupă de urnă mobilă în cadrul secţiei. "Deşi în cursul cercetărilor mi s-a adus la cu cunoştinţă că rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică ce au vizat listele de votare ale Secţiei nr.1 Alexandria, ar fi conţinut un număr de 30 de semnături contrafăcute, şi acestea au fost identificate pe lista suplimentară, fac precizarea că aceste constatări au fost eronat însuşite de parchet, în realitate nu a fost contrafăcută nicio semnătură de pe lista suplimentară. Îmi întemeiez aveasta susţinere pe greşeală colegului meu, Ionescu Ion în sensul că nu l-a anunţat pe preşedintele secţiei de votare, Ulmeanu Iulian, că pentru bolnavii care au semnat, nu în dreptul rubricii lor, ci mai sus sau mai jos rubricii rezervate, să anuleze aceste voturi".

Bălănescu a arătat că a fost la Spitalul Judeţean din Alexandria prima dată în jurul orelor 15.30-16.00. Lista cu cei care voiau să voteze fusese făcută cu o seară înainte. A două deplasare la Spitalul Judeţean a fost făcută mai târziu, în jurul orei 18.00, şi s-a sfârşit în jurul orei 22.30.

Bălănescu a explicat că alte persoane au vrut să voteze, au făcut cerere, şi din acest motiv s-au dus din nou cu urnă. "După ce ne-am întors după cea de-a două deplasare, Ionescu Ion mi-a spus că mai multe persoane nu au semnat pe rubrica aferentă numelui, ci mai sus sau mai jos faţă de rubricatia aferentă numelui. Atât eu cât şi Ionescu i-am adus la cunoştinţă lui Ulmeanu acest lucru", a spus Bălănescu.

Declaraţia primarului din Alexandria

Un alt martor a fost primarul oraşului Alexandria, Victor Drăguşin (PSD). "Cu privire la întrebarea pusă de preşedintele completului de judecată, care vizează convorbirea telefonica de la orele 20.45, precizez: În seară respectivă am fost sunat pe un post telefonic ce aparţinea unui amic al meu, respectiv Tatu Nicolae, de către Valentin Boboc- care în prezent este deputat, la vremea respectivă era administratorul public al oraşului Alexandria şi era coordonatorul campaniei electorale la nivel de oraş. Boboc mi-a solicitat să ne mobilizăm mai mult pentru a asigura o prezenţa mai bună la vot. Acelaşi Valentin Boboc mi-a adus la cunoştinţă că aş fi fost apelat telefonic de Liviu Dragnea, dar că nu am răspuns la telefon. Dragnea ne solicită să asigurăm o prezenţa mai bună la vot. Precizez că deşi avean numărul de telefon al lui Dragnea nu l-am apelat pe acesta", a spus Drăguşin.

Judecătoarea Livia Stanciu, cea care conduce completul,  i-a arătat că într-o discuţie telefonică, Drăguşin i-a spus că o să-l sune pe Dragnea, fapt pe care l-a arătat şi la DNA că l-ar fi făcut.
"Întrucât astăzi în instanţa mi-a fost citită de preşedintele completului declaraţia de la DNA, revin şi arăt că l-am sunat pe Liviu Dragnea, însă acesta nu mi-a răspuns la telefon. Precizez că în discuţia cu Boboc acesta nu mi-a cerut să desfăşor o activitate anume pentru a scoate cetăţenii la vot, noi ştiam de la alegerile anterioare cum trebuie să procedăm", a precizat Drăguşin.

"Menţionez însă că la ora la care am fost sunat de Boboc nu mai puteam organiza activităţi de mobilizare a cetăţenilor la vot", a spus Drăguşin.

Primarul “Interceptat “

Venig Roland Marius, primarul oraşului Sângeorz Băi, a arătat în declaraţia de martor dată astăzi la Curtea Supremă că la DNA a ascultat o convorbire telefonică pe care a purtat-o cu o persoană care s-a dat coleg de partid de la PSD- sediul central."Ne-am organizat cum ne-a învăţat domnul Dragnea", spunea acesta în convorbirea interceptată. "Este adevărat că în acea convorbire, fiind întrebat cum ne-am pregătit pentru Referendum, am spus: Ne-am organizat cum ne-a învăţat domnul Dragnea. Expresia o explic on sensul că Liviu Dragnea care era secretar al PSD ului, cu ocazia şi a altor campanii electorale, ne-a instruit că trebuie să ne organizăm. Mai exact, Dragnea ne-a indicat că exemplu un alt primar care a arătat că pe el în reprezintă realizările obţinute, şi că lumea îl va vota chiar dacă nu-şi face campanie. Exemplul l-a dat Dragnea în noiembrie- decembrie 2011", a spus Venig.

Livia Stanciu l-a întrebat de ce a spus în interceptare "Avem autoturisme!" . "Am folosit-o în sensul că membrii de partid îşi pot folosi maşină pentru a transporta la secţiile de votare rudele şi prietenii aflaţi în imposibilitate de deplasare", a spus Venig. Livia Stanciu l a întrebat, ce a vrut să spună "Dacă este nevoie, avem şi Loganul cu 7 locuri de la primărie, pentru a-i transporta pe oameni la secţiile de votare".

"M-a luat gură pe dinainte. A fost o greşeală de exprimare a mea. Nu intenţiona în niciun mod de a folosi Loganul de la primărie pentru deplasarea rudelor, membrilor de partid şi prietenilor la secţia de votare. Eram cu gândul în altă parte când am purtat discuţia, în acel moment era în biroul meu o delegaţie de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, şi mi-a fost greu să trec de la o discuţie de acest gen, la cea privind referendumul", a spus Venig.

Ce spune primarul Panciului

Primarul oraşului Panciu, Iulian Nica, a explicat în declaraţia dată despre o interceptare avută cu o persoană care se dădea membru PSD Central.

"Mi-au fost citite precizările date la DNA cu privire la modul în care s-ar fi impus să ne mobilizăm pentru a asigura o prezenţa mai bună la vot, toate aspectele date la DNA sunt reale şi le menţin".
"În discuţia telefonică am spus că pentru fiecare secţie de votare aveam arondate 1, maxim 2 maşini, ce erau proprietatea personală a membrilor de partid", a spus primarul Panciului.

Mai mulţi martori: "Nu am votat"

Dumitru Croitoru Nelu a fost audiat că martor şi a explicat că nu a fost să voteze la Referendum. El a spus că după alegeri a fost invitat la poliţie unde a văzut numele lui, iar în dreptul numelui ce viza semnătură există o semnătură care nu-i aparţinea. "Nu am dat buletinul meu altei persoane pentru că această să exercite dreptul de vot în numele meu".

Martorul Vişan Ion a povestit că nu şi-a exercitat dreptul la vot. El a spus că a aflat când a fost la poliţie că altcineva a votat în locul lui, dar că nu ştie cine a făcut asta.

Dan Nicuşor a explicat în declaraţia de martor că nu a votat la Referendum. La poliţia din Bragadiru i s-a adus la cunoştinţă că cineva a votat în numele sau. "Eu nu am votat", a spus Dan. Pentru a fi convingător el a arătat cartea de identitate pe care nu era nicio ştampila.

Dorel Boboc a spus Curţii în declaraţia de martor că nu a votat, şi că a aflat că numele sau apare pe listele de vot mai târziu, de la poliţia din Bragadiru.

Un alt martor, Daniela Matei a spus că nu a votat la Referendum, deşi cineva apărea că ar fi votat în locul ei. Acest lucru l-a aflat mai târziu, atunci când a fost chemată la poliţia din Bragadiru.

Constantin Almăjanu, martor în dosar a spus că nu şi-a exercitat dreptul la vot. "La postul de poliţie din Rovinari mi s-a prezentat o lista de vot, cu numele meu, dar nu eu am fost cel care a votat. Semnătură nu este a mea", a explicat Almăjanu.

Audieri pe bandă rulantă
 

Pe 17 martie magistraţii au audiat alţi circa 20 de martori a căror semnătură apărea pe listele de vot din secţiile din Teleorman, deşi nu au votat acolo. Toţi au spus că nu ştiu cine le-a falsificat semnătura.

Este şi cazul Ionicăi Miu, care a declarat că nu a votat la Referendum, deşi ea apărea că ar fi votat în secţia de votare din satul Poiana (Teleorman). „La sediul poliţiei din Ciuperceni mi-a fost prezentată lista permenentă de votare si aparea numele meu. Nu am votat eu. Nu pot preciza cine mi-a falsificat semnatura. Despre soacra mea, Miu Ioana, ştiu că nici aceasta nu a votat, deşi apărea semnatura ei pe listă. Amândouă am stat acasă în acea zi, am fost în imposibilitate de a merge la vot”.

Un alt caz a fost al Alexandrei Găvănescu a precizat că nu şi-a exercitat dreptul de vot pentru demiterea preşedintelui României şi nu a solicitat urna mobilă de votare. „La secţia de poliţie le-am spus că eu nu am votat, le-am arătat şi cartea de identitate, nu era nicio ştampilă pe ea. Mi-au arătat o listă electorală pe care era numele meu si o semnătura, dar le-am spus că semnatura nu-mi aparţine, şi că nu ştiu cine a făcut-o", a declarat Alexandra Gavanescu. 

Liviu Dragnea, condamnat la închisoare cu suspendare

În acest dosar, Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare. Decizia însă a fost contestată atât de preşedintele interimar al PSD, cât şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). 

 Procurorii au arătat în motivele de apel depuse la ÎCCJ că pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare aplicată de instanţa de fond lui Liviu Dragnea în dosarul ”Referendumul” are un cuantum simbolic în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite, iar pedeapsa a fost greşit individualizată.

„Demersurile inculpatului Liviu Dragnea demonstrează că vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă a fost de a impune alegătorilor să voteze ...—'mai adu-i p-ăia de pe la ţară!' Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Liviu Dragnea ca un moft al acestora şi nu ca un imn al demnităţii umane şi libertăţii de opţiune. Deşi, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preţ, fiind dovada palpabilă a libertăţii individului, inculpatul Dragnea a acţionat şi s-a manifestat ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forţa, conform voinţei şi interesului inculpatului: 'Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe'”, susţin procurori în document.

DNA solicită Completului de cinci judecători de la Curtea Supremă desfiinţarea în parte a sentinţei din 15 mai cu privire la soluţiile adoptate faţă de cei 45 de inculpaţi (dintre care 8 inculpaţi au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare iar 37 inculpaţi au avut calitatea de membrii secţii votare) şi condamnarea acestora şi faţă de Liviu Dragnea aplicarea unei pedepse în cuantum concordant gravităţii faptelor.