Misterele zborului „SMURD 348”. Proceduri neclare, traseu inexplicabil şi dotări necorespunzătoare
0Ancheta în cazul tragediei aviatice de pe lacul Siutghiol, soldată cu moartea celor patru membri ai echipajului elicopterului SMURD, avansează cu dificultate. Scafandrii au reuşit să aducă la mal cele mai mari fragmente din elicopterul EC 135, care urmează să fie analizate de experţi. La anchetă ar putea colabora chiar şi specialişti străini, mai multe ţări arătându-şi disponibilitatea de a sprijini cercetările.
Între timp, procurorii militari care investighează cazul au extins urmărirea penală „in rem“ pentru ucidere din culpă, după ce, iniţial, ancheta a vizat doar infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
În accidentul aviatic de luni şi-au pierdut viaţa medicul Laura Vizireanu, asistenta Gabriela Harton, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel. Din primele cercetări reiese că pilotul şi asistenta au murit înecaţi, iar medicul şi copilotul – din cauza rănilor.
Dosarul, mutat la Secţia Parchetelor Militare
Dată fiind complexitatea anchetei, procurorul general al României a mutat, ieri, dosarul accidentului aviatic de la Parchetul Militar Bucureşti, la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General.
„Considerentele care au stat la baza preluării au vizat caracterul complex al cauzei, determinat de împrejurările în care s-a produs accidentul, de urmările grave ale acestuia, precum şi de volumul şi dificultatea administrării mijloacelor de probă“, se precizează într-un comunicat al Parchetului General. Vestea prăbuşirii elicopterului în condiţii de vizibilitate perfecte şi cu un echipaj la bord cu foarte multă experienţă, a ajuns repede şi peste hotare.
Autorităţile de investigaţie a incidentelor aeronautice din Franţa, Germania şi Marea Britanie au contactat în mod oficial autorităţile române şi s-au oferit să participe la anchetă.
Guvernul vrea audit extern la ISU
Nemulţumit de cum au acţionat salvatorii în cazul accidentului aviatic, premierul Victor Ponta a anunţat, ieri, că a solicitat un audit extern la Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă. El a spus că procedurile şi persoanele cu atribuţii din ISU, pentru care au fost asigurate fonduri, trebuie să fie mai bine pregătite. Ponta a precizat, în şedinţa de guvern, că a primit de la Ministerul de Interne primele concluzii ale accidentului şi că vor fi aprobate „primele responsabilităţi care trebuie asumate“.
„Medicii nu aveau cum să ajungă la victime“
Pe de altă parte însă specialişti în medicina de urgenţă susţin că este greu de stabilit dacă procedurile au fost respectate şi dacă nu de către cine au fost încălcate. „În momentul în care este cod roşu, adică urgenţă majoră, serviciile de ambulanţă intră sub coordonarea Ministerului de Interne, iar noi suntem simpli executanţi. În schimb, procedurile sunt stabilite ştiinţific de Ministerul Sănătăţii“, a explicat medicul Horia Simu.
Experţii mai arată că ghinionul celor patru pasageri a fost că elicopterul s-a prăbuşit în lacul Siutghiol pentru că ISU nu este pregătit tehnic să acţioneze pe apă. „Problema acolo a fost că medicii de pe ambulanţă nu aveau cum să ajungă pe apă, la victime. Ambulanţa şi SMURD-ul au ajuns la timp. Există ambulanţe pe apă şi chiar una care poate fi folosită pe gheaţă, dar ele sunt folosite strict pe Dunăre, pentru că acolo accesul este greoi“, susţin sursele citate.
Pilotul şi asistenta au murit înecaţi, medicul şi copilotul – din cauza rănilor
Rezultatul necropsiilor efectuate în cazul tragediei de pe Lacul Siutghiol a fost transmis familiilor victimelor. Conform datelor din certificatele medico-legale pe care le-au primit rudele victimelor, pilotul şi asistenta medicală au murit înecaţi, iar medicul şi copilotul au suferit răni grave care au condus la decesul lor.
Hipotermia a contribuit fatalmente la moartea celor patru membri ai echipajului din elicopterul SMURD, temperatura apei fiind foarte scăzută, aproape de îngheţ: 2-3 grade Celsius. Şansele lor de supravieţuire erau nule, în condiţiile în care piloţii şi paramedicii au stat în apă mai mult de 20 minute, cât ar fi rezistat corpul omenesc, fără echipament special de scufundare.
Costumele scafandrilor, inadecvate
Costumele de protecţie folosite de scafandrii care au intervenit în apele Lacului Siutghiol, imediat după prăbuşirea elicopterului SMURD, par să nu fi fost cele adecvate. Imaginile din aceea seară sunt neclare, iar ISU Constanţa refuză să mai dea orice fel de declaraţii sau explicaţii, începând de marţi, după ce şeful de acolo a fost demis de MAI.
Potrivit imaginilor din seara accidentului, scafandrii s-au scufundat cu costume rezistente la frig până la valoarea de 10-12 grade, intitulate în terminologia de specialitate „wet suit”. În după-amiaza de luni, când a avut loc tragicul accident, apa Lacului Siutghiol avea temparaturi de 3-4 grade Celsius. Specialiştii atrag atenţia că un scafandru echipat în „wet suit” nu poate rezista în apă, la temperatura de 2-3 grade, mai mult de 5-10 minute fără să îngheţe.
Pentru intervenţii de genul celei din Siutghiol, scafandrii au nevoie să fie echipaţi cu costume „dry suit”. În acest tip de costum nu intra apa, din acest motiv fiind folosit în ape foarte reci, chiar şi sub gheaţă. Costumul “dry suit” este mai larg pentru ca, pe dedesubt, scufundătorul să poarte haine groase, care să-i ţină de cald. Costumul, în sine, nu ţine de cald, doar te ţine uscat. Îmbrăcămintea de dedesubt asigură căldura. Costumele “dry suit” sunt sigilate la gât şi membre şi nu permit să intre apa. . De obicei, parte din costum sunt şi cizmele, astfel rămân de protejat doar mâinile şi capul. Aceste costume păstrează temperatura optimă a corpului, la temperaturi scăzute şi la vânt puternic.
Cele “wet”, sunt de diferite grosimi, de la 2.5 până la 9 mm. Cu cât costumul este mai gros, poţi să intri în apă mai rece. Apa intra şi se încălzeşte de la corp, formând un fel de peliculă fină, încălzită de la temperatura corpului. Dar apa circulă, motiv pentru care nu sunt recomandate pentru scufundări în ape sub 10-12 grade Celsius.
Cel de-al treilea tip de costume de scufundare – „body suit” – sunt costume de corp neizolate, aşa că sunt menite pentru a oferi protecţie suplimentară sau doar pentru scufundările în apă caldă. Ele oferă şi protecţie împotriva razelor solare.
Întrebări fără răspuns
Prăbuşirea elicopterului SMURD în Lacul Siutghiol, luni după-amiază, a dat naştere la mai multe între-bări fără răspuns: de ce zbura deasupra apei, de ce membrii echipajului nu s-au putut salva, deşi fuseseră instruiţi?
Aparatul de zbor era garat pe timpul nopţii la o unitate militară din Tuzla, aproape de aerodrom. Acolo se îndrepta, conform primelor ipoteze, şi echipajul elicopterului EC 135 în ziua fatidică de 15 decembrie. Nimeni nu poate explică însă de ce aparatul de zbor se afla deasupra Lacului Siutghiol. Surse din apropierea anchetei susţin că nu acesta era traseul pe care trebuia să-l urmeze elicopterul.
Pe de altă parte, Adrian Vasilache, directorul Aerodromului din Tuzla, spune că nu există o rută prestabilită. „Există o clasă de spaţiu G necontrolat. Se zboară la vedere. Nu era clar dacă venea sau se ducea spre Mihail Kogălniceanu să alimenteze cu carburant. Dar ar fi putut s-o ia pe ţărmul mării şi să evite apa lacului“, afirmă Adrian Vasilache.
Acesta adaugă că, de regulă, un elicopter care survolează o întindere de apă trebuie să zboare la o înălţime de 200-300 de metri, astfel încât atunci când apar probleme tehnice să nu aterizeze pe apă, ci pilotul să poată prinde malul. „Cum acest elicopter avea două motoare, restricţiile nu se aplică atât de strict. În cazul în care un motor nu funcţiona, rămânea unul de rezervă“, spune reprezentantul aerodromului din Tuzla. De aceea, Vasilache nu-şi explică cum de elicopterul s-a prăbuşit. „Este puţin probabil să fie la mijloc o problemă tehnică“, crede el.
Instructaj gratuit la Aerodrom
O altă întrebare care a apărut după tragedia de pe Lacul Siutghiol este cum de nu au reuşit să se salveze, deşi fuseseră instruiţi? Rodica Tudoran, medicul coordonator SMURD Constanţa, a declarat, pentru „Adevărul“, că instruirea cadrelor medicale s-a făcut de către Inspectoratul General de Aviaţie, după ce elicopterul SMURD a fost preluat de MAI, însă nu cunoaşte condiţiile în care s-a realizat.
La Aerodromul de la Tuzla există un simulator, unde cursanţii învaţă cum să supravieţuiască în cazul în care se prăbuşesc cu elicopterul în apă. Cine nu trece testul nu poate urca niciodată la bordul unui elicopter care va survola şi deasupra unei ape.
Cei care merg la diferite misiuni la bordul unui elicopter sunt echipaţi cu costume care să-i ajute să supravieţuiască în apa rece până la venirea salvatorilor. După producerea tragediei, conducerea Aerodromului din Tuzla a decis să ofere gratis cursuri de supravieţuire membrilor echipajului SMURD din Constanţa. ;
Voluntar: „Am vrut să facem bine şi uitaţi cât de rău a ieşit“
Când au auzit luni, la câteva minute după ora 16.00, că un elicopter s-a prăbuşit în Lacul Siutghiol, localnicii din Ovidiu au crezut întâi că o fi vreo glumă. Părea de necrezut, dar oamenii s-au mobilizat pe loc. Primul gând: să fugă la pescăria de pe malul lacului, unde bărcile sunt trase pe ţărm. „Nici nu închisesem bine telefonul să chem băieţii, că ei erau deja la poartă. Au plecat imediat pe lac“, îşi aminteşte Ioana Marin, proprietara pescăriei din Ovidiu.
„Băieţii“ nu sunt pescari, ci oameni ai locului deprinşi cu pescuitul. Cornel Cilioaică (39 de ani) şi amicul său Cătălin au fost primii care au ieşit pe apă de la pescărie. Au luat două bărci de lemn. Uneia i-au pus motorul, pe cealaltă au luat-o la remorcă, să fie acolo în caz de nevoie.
„Când am ajuns la elicopter, i se vedea coada ieşită din apă. Cu băieţii de la insulă şi cu pompierii am ridicat coada elicopterului şi am scos doctoriţa dintre fiare. Noi am dus-o la ţărm, că aveam barca mai rapidă. Până vâsleau pompierii... pierdeam timp“, dă din cap Cornel.
Este atât de ostenit, încât oboseala i se citeşte pe chip şi în privirea înnegurată. Nu s-a mai odihnit din acea seară. „Am stat până la miezul nopţii, tot am vrut să dau o mână de ajutor... Oricum suntem foarte supăraţi că nu am putut salva pe nimeni“, oftează bărbatul.
Operaţiunea de resuscitare a doctoriţei Laura Vizireanu este o imagine pe care ar vrea s-o uite. Colegii ei de la SMURD făceau cu rândul la manevrele menite să-i readucă pulsul: ba compresie toracică, ba respiraţie gură la gură. La un moment dat, doctoriţa a vomitat. Paramedicul a curăţat locul şi a continuat să-i facă respiraţia gură la gură.
„Pompierii au făcut ce-au putut“
„Am vrut să facem bine şi uitaţi cât de rău a ieşit. Ne doare sufletul că n-am putut face mai mult, să salvăm oamenii aceia...“, regretă bărbatul. Are şi el o fiică şi la ea se gândeşte când deplânge soarta copiilor rămaşi orfani în urma accidentului de pe Siutghiol. Cândva a fost şi el pescar, ca mai toţi băştinaşii din Ovidiu, orăşelul de pe malul vestic al Siutghiolului. Dar cum din pescuit nu se poate trăi, Cornel a plecat să muncească bucătar în Grecia. Nu judecă pe nimeni, nici măcar pe pompierii care s-au dovedit depăşiţi de situaţie. „Pompierii... dădeau la rame. Au făcut ce-au putut, erau şi ei disperaţi“, spune el resemnat.
Gheorghiţă zice drept
Gheorghiţă Zice (35 de ani), omul care a ajuns primul la epavă înaintea autorităţilor, alături de colegul său Mihai, caută să nu se mai gândească la cât de puţin a lipsit ca acei oameni să fie salvaţi. Îşi face de lucru pe insula Ovidiu, unde este angajat, şi nu o să accepte niciodată explicaţiile pentru moartea salvatorilor.
„Mă uitam la declaraţiile celor de la ISU... că maşinile de pompieri au ajuns târziu din cauza traficului. Trafic, în Mamaia, în decembrie? Cu cine cred ei că vorbesc? Suntem constănţeni, ştim exact cât se face pe drum până la Butoaie. Dacă era vară, da, înţelegeam. Dar când eşti maşină de pompieri, de poliţie, de Salvare, n-ai girofar, nu îţi face lumea loc să treci? Astea sunt baliverne, să-şi acopere incompetenţa“, spune amărât omul.
Barcagiul Gheorghiţă, pilot de ambarcaţiuni de agrement, este revoltat de ce a văzut. „Pompierii nu aveau de niciunele la ei. A venit un ski-jet şi i-a tras ski-jetul, i-a agăţat de un cârlig şi i-a plimbat pe acolo, să cerceteze locul. Nu erau pregătiţi de intervenţie, nu aveau generator, nu aveau lumini, ceva de neimaginat. Nici scafandrii, care au venit după o oră, nu vedeau să se îmbrace, nu nimereau buteliile de oxigen. Le-am făcut noi lumină cu lanternele, cu telefoanele mobile, cu ce aveam“, spune Gheorghiţă.
„Gândurile astea te omoară!“
În timp ce declaraţiile oficialilor curg a disculpare, barcagiul îşi reproşează că n-a putut face mai mult pentru salvarea echipajului. Pentru Gheorghiţă Zice nu există scuze: „Gândurile astea te omoară! Dacă eram mai aproape şi ajungeam mai repede, oamenii aceia trăiau. Au murit cu zile. Păcat de ei, de familii, de copii... durere fără margini. Ce s-a întâmplat la Apuseni s-a repetat la indigo la Siutghiol. Căpitănia are şalupa Jupiter, puternică, 5 minute făcea până la elicopter. De ce nu s-au dus? Organele noastre... umflau barca. Suntem o ţară de doi lei. Şi cu asta am spus tot!“.
Cei patru eroi, înmormântaţi azi
Trupurile neînsufleţite ale celor patru victime au fost duse, începând de marţi noapte şi în cursul zilei de ieri, în localităţile natale, unde au fost depuse la biserici. Toate înmormântările vor avea loc astăzi. Camelia Gabriela Harton (38 de ani) va fi înmormântată la Cimitirul Central din Năvodari, iar ceremonia va fi oficiată de Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie. Laura Vizireanu (39 de ani) va fi înmormântată la ora 13.00, la Cimitirul „Sfântul Constantin“ din Brăila. Petre Cătuneanu (47 de ani) a fost dus marţi noapte la Buzău, iar înmormântarea va avea loc în Cimitirul Eroilor din oraş. Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani) va fi înmormântat tot astăzi, la Mioveni.
Accidentul din Apuseni, cercetat în continuare „in rem“
Procurorii Parchetului General care au preluat ancheta în dosar sunt cei care investighează şi accidental aviatic din Munţii Apuseni. Deşi au trecut aproape 11 luni de la acea tragedie, cercetările nu au reuşit să facă lumină în acest caz.
Autorităţile au dispus două anchete. Prima vizează accidentul în sine din prisma faptului că aeronava prezenta riscuri de zbor fiind foarte veche, iar a doua verifică intervenţia echipelor de salvare, care au ajuns cu întârziere la locul tragediei.
Investigaţiile bat pasul pe loc şi, deocamdată, procurorii nu au pus sub acuzare vreo persoană, cercetările fiind făcute în continuare faţă de fapte sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu.
Salvatorii au ajuns la avion abia după 5 ore
Pe 20 ianuarie 2014, un avion de mici dimensiuni, BN - 2, pilotat de pilotul Adrian Iovan, cu o echipă de medici la bord, a aterizat forţat în munţii Apuseni, la o altitudine de 1.400 de metri. În urmă impactului cu solul, toţii pasagerii, inclusiv personalul navigant, erau în viaţă.
Epava avionului a fost însă găsită abia după cinci ore, şi doar cu ajutorul unor localnici. Pentru că nu au primit asistenţă medicală la timp, pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa.
În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria“ şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş.
Pe aceeaşi temă:
Martor al tragediei de pe lacul Siutghiol: „Mi-a atras atenţia zborul în picaj al elicopterului“
UPDATE Elicopter SMURD prăbuşit. Toţi cei patru membri ai echipajului au murit
Mărturia lui Gheorghiţă Zice, omul care a ajuns la elicopterul prăbuşit înaintea autorităţilor
Se încarcă comentariile...
