Conform organizatorilor, care sunt membri ai Forumului structurilor asociative ale militarilor: „Marşul tăcerii“ este o acţiune de protest paşnic, care are drept scop principal să atragă atenţia demnitarilor ce vor participa la sesiunea Adunării Parlamentare a NATO ce se va desfăşura săptămâna aceasta în Capitală.  Participanţii la protest doresc, pe această cale, să exprime totala dezaprobare a acţiunilor desfăşurate de actuala conducere a statului împotriva militarilor activi, în rezervă şi în retragere, dar şi de a informa reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice despre măsurile luate la nivel politic împotriva celor ce compun sau au compus întregul sistem naţional de apărare. Acţiunea va începe la ora 08.30 cu depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Geniului, situat la intersecţia bulevardelor Iuliu Maniu şi Geniului  (Statuia Leul) şi la Monumentul Eroilor militari căzuţi în misiune în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României, situat în Parcul Tineretului. O delegaţie a Forumului va înmâna mesajul participanţilor către preşedintele României. În continuare, participanţii se vor deplasa, pe spaţiile pietonale, la Monumentul Eroilor Patriei (în faţa Universităţii Naţionale de Apărare) şi apoi în Parcul Izvor unde se va da citire mesajului ce va fi înmânat preşedintelui Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, secretarului general David Hobbs şi şefului delegaţiei României la această adunare, senatorul Vergil Chiţac. Fiind un marş al tăcerii şi demnităţii, nu se vor folosi mijloace acustice, nu se vor striga lozinci, nu se vor ţine cuvântări, iar mesajele înscrise pe panouri şi bannere vor fi lipsite de injurii, incitări la ură sau violenţă. Toţi cei care care doresc să sprijine acest demers pentru demnitate al militarilor în rezervă şi retragere vor fi bineveniţi la „Marşul tăcerii.

Anterior, pe micul ecran, generalul (r.) dr. Florian Pinţă, care a urcat în ierarhia militară până la postul, de mare răspundere, de locţiitor al şefului Statului Major General,  a punctat atât modul în care este percepută de rezervişti Adunarea Parlamentară a NATO, cât şi semnificaţiile ineditului "Marş al tăcerii", care a fost iniţiat de cei ce se simt acum umiliţi în propria ţară, după ce ani buni au servit patria în armata naţională.

Umiliţi de o campanie constantă, denigratoare, la adresa celor care de bună voie au decis să suporte cu tărie privaţiunile serviciului militar, inclusiv trecerea în rezervă la momentul reducerii masive a Forţelor Armate Române, în cadrul procesului de reformare şi modernizare a organismului militar, o etapă parcursă în procesul de apropiere şi apoi integrare a României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cea mai puternică structură politico-militară defensivă, de pe mapamond. Declaraţiile generalului Pinţă pot fi vizionate în imaginile video inserate mai jos.

Inserez mai jos mesajul, de interes general, ce va fi înmânat preşedintelui Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, secretarului general David Hobbs şi şefului delegaţiei României la această adunare, senatorul Vergil Chiţac:

6 Octombrie 2017

Excelenţei sale, domnului Paolo ALLI,
Preşedintele Adunării Parlamentare a NATO,

Domnului Vergil CHIŢAC,
Şeful Delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a NATO,

Domnului David HOBBS,
Secretarul General al Adunării Parlamentare a NATO

Excelenţă,

Domnilor

Mă adresez dumneavoastră în calitate de Preşedinte în exerciţiu al Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă şi Retragere din România (S.A.M.R.R.) care au în compoziţie un număr de peste 30 astfel de organizaţii, din Sistemul Naţional de Apărare, cu următorul mesaj:

1. Noi, reprezentanţii structurilor asociative ale militarilor în rezervă şi retragere din România, un think-tank ce militează pentru dialog interinstituţional constant, activ, constructiv şi permanent, bazat pe stimă, respect şi ataşament faţă de valorile democraţiei euro-atlantice, susţinem cu hotărâre şi determinare iniţiativele şi acţiunile menite să asigure îndeplinirea obiectivelor apărării naţionale şi colective în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, dezvoltarea sentimentelor datoriei faţă de ţară, a solidarităţii şi cooperării între cadrele militare active, în rezervă sau retragere din sistemul de securitate naţională a României,

2. Cunoscând angajamentele internaţionale ale României şi răspunderile ce ne revin în cadrul Alianţei Nord-Atlantice privind consolidarea flancului sud-estic al NATO, conform deciziilor adoptate la Summit-urile din Ţara Galilor din 2014 şi de la Varşovia din 2016, suntem conştienţi de necesitatea adaptării rapide a măsurilor de securitate şi apărare naţională la provocările şi ameninţările existente în acest spaţiu din proximitatea graniţelor noastre, cu precădere în regiunea extinsă a Mării Negre,

3. Prin acest mesaj, ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la lipsa de determinare a clasei politice româneşti faţă de  respectarea angajamentelor asumate cu prilejul aderării României la NATO, respectiv de  transformare a Armatei României într-o structură naţională de apărare competitivă, modernă, dotată, echipată şi plătită după standardele Alianţei, cu un înalt nivel de pregătire, reacţie şi intervenţie, aptă să satisfacă atât nevoile naţionale de apărare - „garantarea suveranităţii, independenţei şi unităţii statului, a integrităţii teritoriale a României şi a democraţiei constituţionale” - cât şi pe cele ale Alianţei - „contribuţia la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară” şi „participarea la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii, în condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale” -  aşa cum este stipulat în Constituţia României,

4. Dorim să folosim acest prilej pentru a prezenta salutul nostru celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a  NATO şi să vă supunem atenţiei următoarele aspecte ce privesc situaţia Armatei României, în general, precum şi a personalului militar în activitate, în rezervă şi în retragere, în special:

4.1 Politica alocărilor bugetare pentru apărare, de după aderare, a fost una profund greşită - max.1,2% din PIB, faţă de 2,38% cât a fost angajamentul asumat iniţial - ceea ce a condus la o deteriorare constantă a stării de operativitate, a tehnicii de luptă, armamentului, echipamentelor şi aparaturii militare, determinând Armata să recurgă la adevărate „programe de supravieţuire”.  Drept urmare, capabilităţile militare ale României s-au restrâns şi s-au diminuat continuu, ajungând să se limiteze,în prezent, la doar câteva domenii de nişă. Evitarea unui deznodământ periculos s-a datorat profesionalismului şi dăruirii militarilor de toate gradele, care au reuşit să surmonteze aceste lipsuri şi să menţină capacitatea combativă a unităţilor şi marilor unităţi la un nivel acceptabil. Deşi a fost permanent informată şi a promis măsuri de îmbunătăţire a stării Armatei, puterea politică, în cvasi-totalitatea ei, a neglijat sau a renunţat să-şi onoreze angajamentele din campaniile electorale, lăsând lucrurile să evolueze într-o direcţie contrară celei pe care situaţia de securitate, generală şi regională, ar fi impus-o. În toţi aceşti ani, Armata României nu şi-a fundamentat procesul de planificare a apărării pe o Analiză Strategică a Apărării, în baza căreia să se stabilească apoi, prin Carta Albă a Apărării, obiectivele politicii de apărare şi planul strategic de cheltuieli care să asigure resursele financiare necesare îndeplinirii acestora, pe durata mandatelor guvernelor. Din acest punct de vedere ne exprimăm temerea că nici actualul acord politic naţional de alocare anuală a 2% din PIB pentru apărare, pe următorii 10 ani, nu poate reprezenta o garanţie suficientă, cât timp nu va fi urmat de măsuri concrete pentru  schimbarea radicală a paradigmei de finanţare a programelor de înzestrare, în acord cu standardele de compatibilitate şi interoperabilitate ale Alianţei.

4.2 Măsurile legislative care au vizat statutul socio-profesional al militarilor nu doar că au afectat profund veniturile personalului activ, în rezervă sau în retragere din sistemul de securitate naţională, ci au generat discriminări între generaţii, fracturând coeziunea şi unitatea de corp a acestora. Spre exemplificare, facem menţiunea că actele juridice emise de Guvern şi adoptate de Parlamentul României în anul 2017, în privinţa salarizării unitare (Legea nr. 153/2017) au fost în defavoarea militarilor, ajungându-se în prezent ca soldatul (militarul profesionist) să aibă coeficientul de pondere socială 1,00, iar generalul cu funcţia cea mai înaltă (şeful Statului Major al Apărării) 4,35 pe o scară ierarhică de la 1,00 la 12,00 raportată la nivelul întregii societăţi. Similar s-a procedat şi în privinţa legii pensiilor militare de serviciu (Legea nr. 223/2015), care a fost modificată prin două ordonanţe de urgenţă  (OUG nr.57/2015 şi OUG nr.59/2017) aflate încă în dezbatere parlamentară,  anulându-se astfel un drept al militarilor în rezervă şi retragere specific majorităţii armatelor ţărilor membre NATO, respectiv actualizarea pensiilor militare de serviciu în funcţie de cuantumul soldelor militarilor activi, în condiţiile în care pensiile de asigurări sociale civile se actualizează anual prin valoarea punctului de pensie. Diminuarea, începând cu 15 septembrie 2017, a procentajului bazei de calcul a pensiilor militare de serviciu de la 85% la 65% din valoarea netă a soldei de grad şi funcţie, precum şi anularea dreptului la pensie suplimentară au determinat peste 2000 militari înalt calificaţi din sistemul naţional de apărare să solicite, în luna august 2017, trecerea în rezervă, consecinţa directă fiind slăbirea drastică a capacităţii de comandă şi de expertiză la toate nivelurile Armatei.

4.3 De la începutul anului 2017 gama şi intensitatea mijloacelor şi metodelor persuasive de decredibilizare a Forţelor Armate, prin intermediul diverselor entităţi media sau al formatorilor de opinie specializaţi în dezinformare şi manipulare publică a crescut constant; proferarea de invective şi neadevăruri la adresa cadrelor militare în activitate, în rezervă sau în retragere pe motiv că acestea ar reprezenta o categorie socială privilegiată căreia i se acordă venituri nemeritate, dublată de o lipsă inexplicabilă de reacţie din partea instituţiilor abilitate ale statului, au afectat grav moralul militarilor, inducându-le o stare de nemulţumire generală. Mai mult, neimplicarea Preşedintelui României, Comandant al Forţelor Armate şi Preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în demontarea unor asemenea alegaţii a determinat accentuarea confuziei publice şi a generat semne de întrebare cu privire la locul şi rolul militarilor în societatea contemporană, respectiv asupra necesităţii prezervării identităţii de grup a acestei categorii socio-profesionale distincte.

5. Aspectele menţionate mai sus au constituit subiecte de dezbateri publice ale Forumului, fiind aduse la cunoştinţa autorităţilor române competente în materie, în mod oportun. Constatând lipsa de reacţie a acestora, noi, reprezentanţii Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă şi Retragere din România, ne adresăm dumneavoastră cu speranţa şi solicitarea ca Adunarea Parlamentară a NATO să ia notă de problemele prezentate şi, prin structurile sale specializate, să atragă atenţia şi să recomande Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României adoptarea, cu celeritate şi în regim de urgenţă, a măsurilor ce se impun pentru îmbunătăţirea situaţiei prezentate, după cum urmează:

5.1 Instituirea, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul procesului strategic de adoptare a deciziilor din domeniul securităţii naţionale, a practicii de Analiză Strategică a Apărării, conform cerinţelor, criteriilor şi procedurilor NATO, în scopul evaluării realiste, periodice şi de durată a stării de pregătire a capabilităţilor de apărare ale Forţelor Armate - doctrină, organizare,  instruire, resurse, înzestrare, moral, conducere – garanţie a îndeplinirii angajamentelor asumate şi a credibilităţii României ca aliat; amendarea, în acest sens, a Legii nr.203/2015 privind planificarea apărării naţionale, în cel mai scurt timp posibil.

5.2 Continuarea, sub coordonarea comisiilor de profil din Parlamentul României, a demersurilor de organizare şi desfăşurare a unor sesiuni de dezbateri publice privind măsuri şi soluţii de complementarizare a capabilităţilor de apărare naţională a României,  prin reconceptualizarea şi operaţionalizarea structurii Forţelor de Rezervă, cu sprijin guvernamental şi contribuţia directă a structurilor asociative ale militarilor în rezervă şi retragere; generarea cadrului juridic şi normativ necesar implementării unui asemenea sistem.

5.3 Adaptarea şi armonizarea legislaţiei naţionale referitoare la statutul socio-profesional al militarilor în societate cu practicile existente în celelalte state membre NATO, prinincluderea în clasificarea ocupaţiilor din România a normativelor internaţionale specifice Forţelor Armate, conform ISCO 08 (International Standard Classification of Occupations 08); amendarea şi  corectarea corespunzătoare a măsurilor legislative şi cadrului normativ adoptat în domeniul salarizării şi pensiilor de serviciu ale militarilor.

5.4 Adoptarea şi implementarea, la nivel guvernamental, a unui sistem permanent de asistenţă şi sprijin logistic necesar recuperării şi refacerii militarilor veterani, luptători în teatrele de operaţii, îndeosebi a celor cu dizabilităţi psihomotorii şi a familiilor acesora, în centrele de tratament şi odihnă aparţinând sistemului de securitate naţională sau în alte spaţii cu această destinaţie, special construite sau amenajate.  Adaptarea cadrului juridic şi normativ corespunzător acestui scop.

5.5 Implementarea, la nivelul comisiilor parlamentare de profil, Guvernului şi ministerelor de resort din domeniul securităţii naţionale, a metodelor de dialog şi consultare înter-instituţională periodică specifice ţărilor membre NATO, cu invitarea şi implicarea directă,la negocieri, a reprezentanţilor desemnaţi ai structurilor asociative ale militarilor în rezervă şi retragere.

6. Cu speranţa că solicitările noastre vor fi înţelese corect, noi, reprezentanţii Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă şi Retragere din România,vă asigurăm că acţiunile noastre vor fi în continuare direcţionate spre susţinerea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul NATO şi creşterea credibilităţii sale strategice în cadrul Alianţei. Vom continua să milităm pentru un statut social demn şi onorant al militarilor activi, în rezervă şi în retragere din România, în acord cu standardele partenerilor noştri aliaţi şi pe măsura sacrificiilor umane ale Armatei României în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak şi Balcanii de Vest.

7. Vă mulţumim pentru înţelegere şi urăm succes deplin lucrărilor celei de a 63-a Sesiuni anuale a Adunarii Parlamentare a NATO de la Bucureşti!

Cu sinceritate,

Gl.bg.(rtr)

Nicolae GROPAN

Preşedinte în exerciţiu al Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă şi Retragere din România