EVALUAREA NAŢIONALĂ 2013 Elevii au primit subiecte „pline de capcane“ la Română

Subiectele date ieri la proba de Limba Română de la Capacitate i-au pus în dificultate pe elevi cu câteva capcane gramaticale, dar şi pentru că nu se aşteptau la caracterizarea unui personaj.

Subiectele de la proba de Română, primul examen din cadrul Evaluării Naţionale 2013, au fost de „dificultate medie, nici grele, dar nici uşoare şi au acoperit toată materia de generală“, susţin profesorii de Română, însă au avut câteva capcane menite să-i diferenţieze pe cei buni.

De altfel, cei mai mulţi elevi au spus că subiectele li s-au părut mai uşoare decât cele de la simulare, dar au identificat şi ei câteva cerinţe-problemă.

Candidaţii au primit la primul subiect un text la prima vedere de Alexandru Vlahuţă, „Durerile Lumii“, iar cerinţele, majoritatea gramaticale, din prima parte au fost relativ uşor de abordat, dacă elevii au fost atenţi, mai ales la cerinţa legată de antonime, şi nu sinonime, susţine Ecaterina Stanca, profesor de Română la Liceul ”Tudor Vianu” din Capitală. Problemele au apărut la punctul B de la acest prim subiect: caracterizarea unui personaj.

Un elev care a absolvit clasa a VIII-a, Vlad, spune că nu a avut probleme să găsească antonimele, însă nu se aştepta la o compunere de 15-25 de rânduri în care să evidenţieze trăsăturile unui personaj. „A fost uşor la primul punct, am scris aşa: sărac - bogat, mari - mici, bucurie - tristeţe, însă subiectul B m-a luat prin surprindere, mă aşteptam să-mi ceară argumente de ce e textul epic, fiindcă în variantele de subiecte nu prea se cere caracterizarea personajelor“.

Caracterizarea, surpriza probei

Profesoara de Română Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“, i-a dat dreptate lui Vlad în privinţa subiectului B şi a subliniat că astfel de capcane sunt menite să-i diferenţieze pe cei buni şi, în cele din urmă, să decidă, de exemplu, dacă un elev intră sau nu la un liceu de top, aşa cum este „Sf. Sava“.

„Caracterizarea de personaj este unul dintre cele mai grele subiecte pentru că presupune citirea cu foarte mare atenţie a textului şi înţelegerea unui text care nu este uşor, Vlahuţă are un limbaj mai arhaic. Este mai dificil pentru un elev de vârsta lor să reuşească să surprindă trăsăturile personajului“, spune Iulia Pop.

Şi al doilea subiect a conţinut câteva capcane, de această dată gramaticale, susţin profesorii şi elevii deopotrivă. Aceştia au primit un text de pe portalul eucitesc.ro şi li s-a cerut să formuleze câte un enunţ cu anumite aspecte din text, uşor de identificat, însă menţionarea valorii morfologice şi sintactice din două fraze date ar fi putut să-i pună în încurcătură.

O altă capcană în care ar fi putut să cadă elevii le cerea să transcrie o propoziţie dintr-o frază precizând felul subordonatei şi este posibil ca unii dintre ei să aibă impresia că este o propoziţie în plus din cauza unui verb la infinitiv.

Subiectul al doilea a avut însă şi o parte mai creativă. Spre exemplu, la ultimul punct li s-a cerut redactarea unei compuneri în care să prezinte o întâmplare reală sau imaginară de la un concurs. Gabriel, elev la Şcoala Nr. 5 „Corneliu M. Popescu“ din Capitală şi-a imaginat că a participat la concursul „Românii au talent“ cu un număr de dresaj, şi, desigur, a câştigat.

În ciuda acestor dificultăţi, dacă elevii au învăţat constant de-a lungul celor patru ani de gimnaziu, nu ar fi trebuit să aibă probleme la examen, spune o altă profesoară de la o şcoală generală din Bucureşti. „Din punctul meu de vedere, diferenţierea se face la subiectul de literatură unde se va ţine cont şi de exprimare şi de morfologie, însă, dacă nu sunt atenţi, pot cădea în anumite capcane. Cine a învăţat în toţi cei patru ani trebuie să ştie să facă toate subiectele. Nu mai este aceeaşi problemă ca anul trecut, subiectele de anul acesta sunt corecte“, a declarat profesoara.

Emoţiile din prima zi de examen

Deşi Evaluarea Naţională nu este un examen care să poată fi picat, emoţiile au fost mari atât pentru elevi cât şi pentru părinţi, care au aşteptat cu sufletul la gură la poarta şcolii. „Să nu credeţi că numai copiii noştri au emoţii. Când eram de vârsta lor nu înţelegeam de ce se agită atât de mult părinţii pentru noi, dar acum, când trecem la rândul nostru prin asta, înţelegem. Este o tensiune foarte mare care ţine de la ultimele teze până la ultimul examen“, a povestit mama unei eleve.

Vlahuţă are un limbaj mai arhaic. Este mai dificil pentru un elev de vârsta lor să reuşească să surprindă trăsăturile personajului. Iulia Pop, profesoară de Română

Subiecte de dificultate medie

Elevii de clasa a VIII-a au avut de rezolvat, ieri, varianta numărul 10, cu două subiecte, la proba de la Limba şi Literatura Română.

Primul subiect, cotat cu 42 de puncte, format din două părţi, a avut ca punct de plecare un text din „Durerile lumii“, semnat de Alexandru Vlahuţă. Prima parte de la subiectul I conţine cinci cerinţe, fiecare de câte şase puncte: li s-au cerut trei antonime, să explice rolul unei virgule într-o sintagmă, să identifice grupurile de cuvinte care plasează acţiunea în timp, să menţioneze trăsăturile genului epic şi să prezinte, într-un text de 3-5 rânduri, semnificaţia unei secvenţe din fragmentul dat. A doua cerinţă de la primul subiect, cea care i-a pus în dificultate pe mulţi, a fost redactarea unei compuneri de 15-25 de rânduri în care să caracterizeze un personaj din textul citat, cerinţă cotată cu 12 puncte.

Cerinţele din cel de-al doilea subiect, de 36 de puncte, s-au bazat pe un text la prima vedere extras de pe site-ul www.eucitesc.ro, despre un concurs lansat de aceştia. În prima parte a subiectului elevii au avut de rezolvat şase cerinţe, fiecare de câte patru puncte, majoritatea gramaticale: au avut de formulat enunţuri în care să arate că au înţeles numele concursului anunţat şi termenul limită, apoi li s-a cerut să menţioneze valoarea morfologică şi apoi cea sintactică a unor cuvinte menţionate, să stabilească tipul propoziţiei subordonate dintr-o frază şi să alcătuiască o frază în care să existe o subordonată predicativă, introdusă prin adverbul relativ „cum“.

Tot la subiectul al doilea, elevilor li s-a cerut să redacteze o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinte o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în timpul unui concurs.

Calendarul Evaluării Naţionale şi al Admiterii la liceu

• 14 iunie – Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
• 17-19 iunie – Înscrierea la Evaluarea Naţională
• 25 iunie – proba scrisă la Limba şi Literatura Română
• 26 iunie – proba scrisă la Limba şi Literatura Maternă
• 27 iunie – proba scrisă la Matematică
• 29 iunie – Afişarea rezultatelor (până la ora 16:00) şi depunerea contestaţiilor între orele 16:00-20:00
• 30 iunie – Rezolvarea contestaţiilor
• 3 iulie – Afişarea rezultatelor finale după contestaţii
• 5-9 iulie – Completarea fişelor de înscriere la liceu
• 17 iulie – Afişarea listelor după repartizarea computerizată a elevilor