Cum a jonglat Guvernul cu secţiile de votare din străinătate
0
„Adevărul“ vă prezintă modul în care Guvernul a modificat numărul şi amplasarea secţiilor de votare din străinătate, în contextul în care votarea din diaspora a stârnit un uriaş scandal intern şi internaţional.
Duminică seară, la închiderea urnelor, mii de români care au vrut să voteze la Paris, Londra, München sau Viena nu au reuşit să-şi exercite acest drept, deşi au aşteptat la cozi ca pe vremea comunismului. Oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul ambasadei.
Responsabil pentru acest haos este Ministerul Afacerilor Externe, care a stabilit numărul şi amplasarea secţiilor de votare. Astfel, faţă de alegerile prezidenţiale din 2009, la scrutinul actual funcţionarii MAE au modificat discret amplasarea secţiilor de votare, chiar dacă numărul acestora a rămas acelaşi – 294. Aşa se face că românii din diaspora au fost plimbaţi la sute de kilometri pentru a putea vota.
De pildă, în Italia, deşi numărul românilor cu drept de vot depăşeşte un milion, au fost stabilite doar 51 de secţii, faţă de 55 în urmă cu cinci ani. Alegătorii au fost umiliţi, fiind nevoiţi să aştepte şi 6-7 ore la cozi pentru a vota. Portalul diasporaro.com, dedicat diasporei româneşti, notează faptul că MAE nu a mai organizat secţii de votare la Rimini, Latina, Viterbo, Marcellina, Terni şi Olbia, localităţi în care trăiesc comunităţi româneşti importante. Pentru a-şi putea exercita dreptul de vot, rezidenţii din Latina, mai mult de 6.000, şi cei din Sezze, în jur de 4.000, ar fi trebuit să parcurgă aproape 100 de kilometri până la Roma, unde se află cea mai apropiată secţie de votare. În schimb, MAE a înfiinţat secţii noi la Canicatti (Sicilia) şi San Remo, unde comunitatea românească nu este foarte numeroasă, notează site-ul diasporaro.com.
În SUA, numărul de secţii a fost redus de la 28 la 22. La Chicago, MAE a crezut de cuviinţă să scoată două din cele patru secţii de vot organizate în 2009, deşi comunitatea românească din această zonă este foarte mare. Probleme au fost şi la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia Poliţiei pentru a-i alunga pe românii care nu au mai apucat să voteze.
Spania: secţiile au „fugit“ de români
Un român stabilit de mulţi ani în Spania, care a îndeplinit o perioadă şi activităţi consulare – deci cunoaşte bine dispersia românilor în regat – ne-a mărturisit câteva dintre observaţiile sale privitoare la modul în care a fost modificată amplasarea secţiilor de votare din această ţară, faţă de situaţia de la precedentele alegeri prezidenţiale, din 2009. El ne-a solicitat însă anonimatul, date fiind rigorile impuse de actualul său loc de muncă.
Spre exemplu, a fost desfiinţată secţia de votare de la Las Palmas de Gran Canaria, din Insulele Canare, în care trăieşte o comunitate de aproximativ 8.000 de români. Aceştia nu au avut nicio şansă să voteze, întrucât insulele se află în Oceanul Atlantic, în apropierea coastei Africii de Vest, la 3.000 de kilometri de Spania.
De asemenea, au fost desfiinţate secţii de votare din zone cu puternic profil agricol, unde trăiesc comunităţi consistente de români. În sudul Spaniei, alegătorii care în 2009 au putut vota în localităţile Almeria şi Roquetas del Mar a trebuit să se mulţumească acum doar cu secţia din Almeria, cea din Roquetas del Mar fiind desfiinţată.
În nord-est, secţia din Huesca a fost desfiinţată, astfel încât românii de aici au fost siliţi să parcurgă aproape 100 de kilometri până la Zaragoza pentru a vota. În centrul ţării, a fost desfiinţată secţia de votare de la Cuenca, iar alegătorii au avut de mers 183 de kilometri până la secţia din Alcala de Henares, care exista şi în 2009. Tot în centru, a fost desfiinţată secţia din Alcazar de San Juan, românilor de aici rămânându-le doar secţia din Toledo, aflată la 103 kilometri. De asemenea, a fost desfiinţată secţia de votare din Badajoz, unde trăiesc 1.000 de români dintr-o comunitate ce numără 10.000 de persoane.
La polul opus, sursa noastră a remarcat menţinerea secţiei de votare din Santiago de Compostela, unde nu s-a înregistrat niciodată un aflux mare de votanţi: în 2009 au votat 20 de persoane, iar în 2014 au votat 57 de persoane.
Ca impresie generală, românul stabilit în Spania ne-a mărturisit că Guvernul a avut tendinţa de a dispersa secţiile de votare pe teritoriul Spaniei, în sensul de a le îndepărta de marile comunităţi de români, păstrând însă impresia că nu le afectează numărul. În fapt, numărul acestora a crescut, de la 37 de secţii în 2009 la 38 în 2014. ;
Turism electoral în Republica Moldova
Dacă românii din Italia au fost nevoiţi să parcurgă sute de kilometri pentru a putea vota, moldovenii cu cetăţenie română au fost plimbaţi cu microbuzele până la secţiile de votare, notează presa de la Chişinău.
Mai multe microbuze decorate cu postere ale lui Victor Ponta i-au transportat pe alegători din diferite localităţi, inclusiv Chişinău, la secţia de votare din Ialoveni. Transportul ar fi fost asigurat de Partidul Democrat din Moldova, condus de Marian Lupu. La 9 septembrie 2014, democraţii moldoveni au semnat cu PSD un protocol de colaborare şi parteneriat. Cele două partide s-au angajat să se susţină reciproc, atât la alegeri, cât şi în proiecte economice şi sociale.
În Republica Moldova, numărul secţiilor de votare a fost majorat
de la 13 la 21.
Alegeri în diaspora: „O încălcare flagrantă a dreptului la vot“
„Adevărul” a cerut părerea a doi specialişti în drept constituţional în legătură cu modul în care s-a desfăşurat procesul electoral în secţiile de votare deschise în afara graniţelor. Ambii au răspuns că este vorba despre o încălcare flagrantă a unui drept constituţional. „Împiedicarea exercitării dreptului la vot se poate face atât prin acţiune, cât şi prin inacţiune. Inacţiunea înseamnă că cetăţeanul este lăsat, formal, să voteze, numai că, de exemplu, în secţia de votare există o singură ştampilă. Este evident că, faţă de numărul de votanţi, acea ştampilă va aduce o limitare a dreptului la vot. Mai mult, dacă nu se oferă sală, ştampilă, buletine de vot, personal, chiar dacă cetăţeanul este lăsat să voteze, nu are cum să o facă. Cetăţeanul este pus practic în situaţia de a nu putea vota. Ambele modalităţi pot întruni elementele constitutive ale faptei prevăzută chiar şi de Codul Penal“, a explicat lectorul universitar George Matei, doctor în drept constituţional.
„Cu siguranţă este un caz flagrant de încălcare inacceptabilă a dreptului politic de a vota. Datoria oricărui guvern care organizează alegeri este să faciliteze accesul nemediat şi în condiţii optime al alegătorilor în vederea exercitării acestui drept. Este vorba despre o viciere morală şi juridică a procesului electoral. Nu vorbesc de rea intenţie, ci de dezorganizare care are un responsabil instituţional. Este vorba despre domnul ministru de Externe, Titus Corlăţean. Ştim sigur că un număr de cetăţeni români a fost tratat nedemn şi incorect, iar din punct de vedere al îndatoririlor de serviciu, cei care au organizat aceste alegeri ar trebui să răspundă. Putem vorbi de o fraudă indirectă prin privarea de dreptul de exprimare politică a unei secţiuni a poporului român“, a explicat profesorul Ioan Stanomir.
Invităm românii din străinătate să ne semnaleze dacă au întâlnit situaţii similare celor din Spania şi Italia, în ceea ce priveşte amplasarea secţiilor de votare.
Se încarcă comentariile...
