Crucea Basarabiei: Good bye, Putin!

Dumnezeu a hărăzit aceste alegeri cruciale pentru Republica Moldova fix la două săptămâni de la revoluţia paşnică a votului care a triumfat în România. Putem spune că avem de-a face duminică 30 noiembrie cu un fel de-al treilea scrutin extrem de important pentru soarta tuturor românilor.

Pentru ca victoria din 16 noiembrie de la Bucuresti să fie întreagă, fraţii noştri moldoveni trebuie să aleagă fără echivoc viitorul european.

Dar situaţia de la Chişinău nu arată deloc bine. Nostalgia vechiului URSS, alimentată de „apostolii" lui Putin care propovăduiesc Uniunea Vamală, a contaminat puternic o parte bună din populaţie care trăieşte la limita sărăciei. „Era mai bine pe vremea comuniştilor" îi auzi adesea spunând cu accent rusesc pe mulţi moldoveni care ca şi fraţii români de peste Prut n-au mai reuşit să ţină pasul cu timpurile.

Contextul geopolitic actual, cu o Rusie agresivă în faţa fostelor republici sovietice satelit, a radicalizat lupta politică şi cu cât  ne apropiem de ziua alegerilor spaima transformării Chişinăului într-un câmp de violenţe creşte. Lideri exotici şi inconştienţi cum ar fi Igor Dodon sau „Renato" Usatîi abia aşteaptă să se lase „anexaţi" de Putin, în timp ce „eternul comunist" Voronin, lider în sondaje cu partidul său roşu, nu poate privi decât spre Răsărit.

De partea cealaltă, DREAPTA moldovenească ajunsă la putere şi pe aripile revoluţiei din primăvara lui 2009 a dezamăgit pentru că nu a făcut pe cât a promis. Mai mult, dreapta de la Chişinău s-a împrăştiat în partide mici şi orgolii mari, suferind de lipsa unei figuri harismatice care să atragă lumea la vot. Premierul Iurie Leancă s-a „mânjit" în faţa unei părţi a electoratului de dreapta prin sprijinul făţis acordat lui Victor Ponta în campania pentru prezidenţiale, iar alţi lideri s-au preocupat în mai mare măsură de afacerile personale, decât de ţară.

SUA, Uniunea Europeană şi, mai ales, România au făcut şi vor face toate eforturile ca să scoată Moldova din zona periculoasă, dar această politică regională se poate dezvolta numai şi numai pe baza votului popular de duminică 30 noiembrie.

De aceea, este important să înţelegem că mobilizarea la vot nu mai funcţionează astăzi doar cu retorica naţionalistă rasuflată. Basarabia va trebui să treacă peste complexul că poartă o cruce seculară, că a fost răstignită mereu între Imperii, cu o soră mai mare România care a iubit-o, dar nu i-a dat cât ar fi vrut, vorba unui cântec.

Mulţi dintre fraţii noştri de peste Prut s-au maturizat, sute de mii dintre ei trăiesc în România şi alte sute de mii lucrează în Diaspora. Sunt cetăţeni care au intrat în contact puternic cu valorile democratice şi care vor, în primul rând ca prin votul lor, să scape ţara de corupţie şi de oligarhi. La fel ca şi în România, cei mai putin informaţi trebuie convinşi să voteze cu gândul la viitor şi nu păcăliţi de baliverne bolşevice. Trebuie dat exemplu DNA din România, arătate toate imaginile cu politicieni şi oligarhi cu cătuşe la mâini, trebuie explicat că doar aşa moldoveanul de rând va putea trăi şi el un pic mai bine.

Asta este acum adevărata cruce a Basarabiei: să reziste ispitelor de tot felul venite dinspre Moscova şi să aibă puterea să pornească  la un drum lung si anevoios catre lumea civilizata, nu înainte de a spune cu zîmbetul pe buze: GOOD BYE, PUTIN! 

Doar atunci vom putea sărbători împreună speranţa de a ne uni cât mai curând în UE! Basarabia e Europa!