Nu numai că DNA cere Parlamentului să aprobe urmărirea penală a fostului ministru al Finanţelor, Daniel Chitoiu, acuzat de abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat în dosarul ASF – Carpatica, dar iată, însuşi Dan Radu Rusanu, preşedintele ASF, a fost reţinut, marţi pentru 24 de ore, în urma emiterii unui mandat de către Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii cerând Tribunalului Bucureşti şi arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile.

Să fie acesta unul din principalele motive pentru care PNL a părăsit rapid guvernarea, după ce îl retrăsese pe Chitoiu de la Ministerul Finanţelor? Vom vedea mai târziu dacă acesta a fost un argument important.

DNA ne explică următoarele:

În cursul lunii octombrie 2013, numitul Chiţoiu Daniel a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele S.C. CARPATICA ASIG S.A., în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.

Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A.

Mai spune DNA că probele administrate au relevat că, în calitate de ministru al Finanţelor Publice, Chiţoiu Daniel a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor.

Această cerinţă nu există anterior şi îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Tudor Daniel George, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiţia, având în vedere că nu îşi echivalase studiile efectuate în străinătate.

Povestea e mai lungă şi rămâne să fie elucidată în continuare.

Ordonanţa de urgenţă 94/2013. la care fac referire procurorii, este semnată de premierul Victor Ponta şi contrasemnată de vicepremierul Daniel Chitoiu şi de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

OUG 94/2013 a primit aviz negativ de la Ministerul Justiţiei, dar a afost introdusă pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei de Guvern din 16 octombrie 2013. Evident fara respectarea Legii transparenţei decizionale.

Care au fost responsabilitatea şi legătura premierului Victor Ponta cu această OUG?

Întrebat de această OUG, premierul a răspuns constant că era vorba de o cerinţă a FMI şi a Comisiei Europene, argument apărut şi în Nota de Fundamentare, dar care ulterior s-a dovedit a fi o minciună.

Să vedem ce spune Constituţia României:

Art 107

(1) Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

Iată ce spune şi Legea Răspunderii Ministeriale, Legea 115/1999, republicată în 2007

Art. 6

În înţelesul prezenţei legi, sunt membri ai Guvernului prim-ministrul, miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică, numiţi de Preşedintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Art. 7

(1) Intră sub incidenţa prezenţei legi faptele săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor şi care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni.

Art. 9

(1) În cazul săvârşirii de către membrii Guvernului a unor infracţiuni în exerciţiul funcţiei lor, altele decât cele prevăzute la art. 8, se aplică pedeapsa prevăzută de legea penală pentru acele infracţiuni.

(2) În cazurile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi la art. 8, pe lângă pedeapsa principală se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de conducere pe o perioadă de la 3 la 10 ani.

Ca premierul României, Victor Ponta să semenze o OUG fără să ştie de ce e urgentă, ce interese serveşte, cui foloseşte, ce consecinţă produce şi să se mulţumească doar cu minciuna că aşa a cerut FMI şi UE, este inacceptabil.

În felul acesta ar fi fost posibilă apariţia unor acte normative care să înlesnească devalizarea unor sume fabuloase din averea ţării, dacă premierul semnează şi-şi dă asentimentul final, fără să ştie ce semnează.

Premierul are la dispoziţie mijloace de informare, Banca Naţională, serviciile de informaţii, Ministerul Justiţiei, putea să verifice printr-un simplu fax la FMI dacă este adevărată scuza invocată de iniţiatori, putea să consulte şi alţi specialişti din piaţa financiară, nu să se repeadă să dea OUG, în domenii aşa sensibile.

Iniţiatorii n-au respectat procedurile prevăzute de HG 561/2009, nici acest fapt n-a fost un semnal de alarmă pentru premier?

În această situaţie, faptele premerului  se încadrează la neglijenţă în serviciu, cu efecte deosebit de grave, sancţionată de legea penală.

Sunt foarte multe semne de întrebare, foarte multe necunoscute, care vor fi aflate de procurori de la interogarea martorilor şi studierea probelor, inclusiv interceptări.

Dar dacă premierul Victor Ponta a ştiut de la început la ce serveşte OUG şi a închis ochii?

Atunci avem de a face cu abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, faptă petrecută în mandatul său de premier şi care impune demisia imediată din funţia de premier şi punerea la dispoziţia anchetatorilor.

Un petec de lumină aruncă şi declaraţia dlui Ursache de la ASF, coform căreia şi alte societăţi de asigurări se confruntă cu probleme serioase, dar n-au fost controlate de 5-6 ani.

Pentru România, care a trăit traume de genul Bancorex, Banca Agricolă, FNI, Credit-Bank şi multe altele din această categorie, este extrem de important ca procurorii să lămurească rapid ce s-a întâmplat la ASF, ce responsabilităţi are fiecare personaj, inclusiv premierul Victor Ponta.