Bătaie între Guvern şi CSM pe scaunul lui Daniel Morar

Guvernul susţine că Daniel Morar conduce ilegal Parchetul General, chiar dacă a fost detaşat de CSM. Legea contrazice însă Executivul FOTO Adevărul

Diferenţa dintre noţiunile juridice de „delegare“ şi „detaşare“ a stârnit o acerbă dispută între Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), miza fiind legalitatea ocupării, de către Daniel Morar, a poziţiei de prim-adjunct al procurorului general, ceea ce în fapt înseamnă procuror general interimar.

Daniel Morar a devenit prim-adjunct la 3 octombrie anul trecut, când l-a delegat să ocupe această funcţie Codruţa Kövesi, fostul procuror general, la încheierea mandatului. Delegarea a fost pentru şase luni, deci a expirat pe 3 aprilie. Guvernul susţine că delegarea pentru postul de prim-adjunct  poate fi dispusă, potrivit legii, doar de procurorul general. Or, înainte de 3 aprilie, Daniel Morar nu se putea delega pe sine însuşi, iar după această dată nu mai există nici măcar procuror general care să dispună delegarea. 

CSM a prevăzut situaţia şi, pe 25 martie, a emis o decizie prin care a dispus nu delegarea (pe care o putea dispune doar un procuror general), ci detaşarea lui Daniel Morar în funcţia de procuror general interimar, pentru şase luni, întrucât detaşarea magistraţilor poate fi făcută de către CSM. 

Prim-ministrul Victor Ponta a anunţat că intenţionează să atace la Curtea Constituţională această detaşare. Executivul a emis un comunicat prin care îşi motivează opinia exprimată faţă de detaşarea lui Morar. Conform Guvernului, funcţia de prim-adjunct al Parchetului General poate fi ocupată doar prin numire (de către preşedintele României) sau prin delegare (dispusă de procurorul general). „Aşadar, Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici competenţa de numire şi nici de delegare a unui magistrat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“, concluzionează Executivul. Referitor la instituţia detaşării, pe care CSM o poate dispune, aceasta „presupune desfăşurarea unei activităţi de mai lungă durată (până la 6 ani) în cadrul instanţelor/parchetelor, altor autorităţi publice, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii acestor instituţii, şi nu pentru a răspunde unei situaţii urgente şi excepţionale“, opinează Guvernul.

CE NU A VĂZUT GUVERNUL

Detaşarea lui Daniel Morar la conducerea Parchetului General s-a făcut prin hotărârea 81 din 25 martie 2013 a Secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea, votată de toţi membrii Secţiei, conţine şi motivarea pentru care Daniel Morar poate fi detaşat şi invocă articolul 58 din Legea 303/2004. „Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţi subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale“.

Articolul 58 conţine şi sintagma „în orice funcţii“, ceea ce include şi funcţia de prim-adjunct al procurorului general, ceea ce Guvernul nu a luat în considerare în momentul în care a contestat public detaşarea lui Daniel Morar.

CSM mai spune că „în situaţia în care buna funcţionare a unui parchet este afectată prin vacanţa funcţiei de conducere, soluţia legislativă adecvată este detaşarea unui magistrat în această funcţie, având în vedere pregătirea profesională a acestuia, experienţa pe care funcţia o presupune, cu atât mai mult în situaţia în care ocuparea prin delegare a respectivei funcţii nu este posibilă“.

De altfel, CSM aduce ca argument şi practica instituţiei în situaţii similare, chiar dacă a fost vorba despre parchete inferioare, invocând detaşarea a doi procurori în funcţii de conducere în 2006 şi 2007 după ce 

le-au expirat delegările pe aceleaşi funcţii. ;

“În situaţia în care buna funcţionare a unui parchet este afectată prin vacanţa funcţiei de conducere, soluţia legislativă adecvată este detaşarea"

Hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii

Ponta spune că e posibil să sesizeze CCR

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri seară, că nu exclude posibilitatea de a contesta la Curtea Constituţională decizia CSM conform căreia candidaţii la funcţiile de conducere din Ministerul Public vor fi intervievaţi abia la sfârşitul lunii mai. 

„Toţi cei şase procurori pe care i-am propus au ocupat de foarte mult timp diverse funcţii de conducere, deci nu sunt nişte necunoscuţi pe care trebuie să-i cerceteze domnul Morar. Parcă aşa a spus: trei săptămâni trebuie să-i cerceteze. Nu ştiu la ce să-i cerceteze, că totuşi e vorba de oameni aduşi din structura centrală, nu din Australia“, a spus Ponta. 

Ba, mai mult, spune premierul, cele 60 de zile alocate pentru avizare de către CSM a procurorilor nu reprezintă termenul prevăzut de lege. În context, premierul a mai precizat că din câte ţine minte, termenul pe care l-a avut CSM atunci când l-a numit pe Daniel Morar în funcţia de şef al DNA a fost mult mai scurt de două luni, dar că va cere lămuriri în acest sens.

Intervenţia premierului survine după ce secţia de procurori a CSM a acordat termenul maxim prevăzut de regulament, 60 de zile, pentru evaluarea candidaţilor propuşi de Victor Ponta, ca ministru interimar al Justiţiei, la conducerea de la vârful Ministerului Public. CSM se pronunţă pentru continuarea procedurii transparente de evaluare a candidaţilor, iniţiată anul trecut de fostul ministru, Mona Pivniceru, dar îmbunătăţită anul acesta după ce o primă tentativă de numire a eşuat lamentabil. 

Totuşi, procurorii din CSM nu se pot opune procedurii rapide, negociată politic, astfel încât au amânat emiterea avizului consultativ până la maximum posibil. (Alina Boghiceanu)

“Toţi cei şase procurori pe care i-am propus nu sunt nişte necunoscuţi pe care trebuie să-i cerceteze domnul Morar"

Victor Ponta, prim-ministru