VIDEO Cruciada demolărilor din Capitală. ONG-urile cer reconstruirea Halei Matache chiar şi în mijlocul şoselei
0Organizaţiile neguvernamentale au intentat două procese prin care cer reconstruirea Halei Matache şi a celorlalte şapte clădiri de patrimoniu demolate pentru construirea magistralei Buzeşti-Berzei-Uranus. Reprezentanţii ONG-urilor nu admit reconstruirea monumentelor în altă parte decât pe locul iniţial, chiar dacă acest lucru ar însemna ridicarea lor în mijlocul şoselei.
Una dintre măsurile pe care ONG-urile le vor lua, în temeiul sentinţei care decide ilegalitatea lucrărilor efectuate pentru magistrala Buzeşti-Berzei-Uranus, este reconstruirea clădirilor istorice demolate ilegal. Pentru că sentinţa Curţii de Apel Cluj stabileşte doar ilegalitatea demolărilor şi nu impune în mod direct reconstruirea monumentelor, reprezentanţii organizaţiilor au intentat deja alte două procese prin care cer exclusiv acest lucru.
Primul dintre acestea este un proces penal care vizează Hala Matache şi cere, punctual, două lucruri: anularea autorizaţiei de demolare şi reconstruirea clădirii pe locul iniţial. Reprezentanţii ONG-urilor sunt categorici în ceea ce priveşte al doilea punct: ei nu admit reconstruirea Halei în altă parte decât în locul iniţial, chiar dacă acest lucru înseamnă, acum, ridicarea ei în mijlocul şoselei. Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, motivează această pretenţie prin faptul că valoarea istorică a Halei Matache este dată nu atât de clădirea în sine, ci de locul pe care ea îl ocupă în ţesutul urban: „Patrimoniu istoric înseamnă ţesut istoric, nu neapărat monumente istorice. Acea insulă pe care o forma Hala, cu şoseaua care o ocolea prin stânga şi prin dreapta, a fost felul firesc în care s-a dezvoltat oraşul. Dacă mutăm Hala în spatele şoselei, totul se pierde.“ Reprezentanţii ONG-urilor estimeaza că acest proces va fi judecat în aproximativ un an.
Al doilea proces, care a fost deja intentat, este un proces civil prin care se cere reconstruirea celorlalte clădiri valoroase care au fost demolate pentru construirea diametralei Nord-Sud. Este vorba de alte şapte clădiri considerate monumente istorice: Casa Rădulescu (Cinema Feroviar), Hotel Marna, Casa Eminescu, Berzei 81, Berzei 89, fosta Politehnică Berzei şi Ştirbei 32. Roxana Wring, de la Asociaţia „Pro Do Mo“ consideră că reconstruirea acestor clădiri reprezintă „un minim de reparaţii pentru nedreptăţile şi ilegalităţile comise în lanţ“.
Întrebaţi cum va fi posibilă reconstruirea acestor clădiri pe locul iniţial, reprezentanţii ONG-urilor ridică din umeri şi refuză să dea soluţii, întrucât ei consideră că reclamaţiile prealabile şi soluţiile cu care au venit înainte de începerea demolărilor nu ar fi trebuit să fie ignorate de autorităţi. Din punctul lor de vedere, bătălia pe care o duc cu Primăria Capitalei şi cu Consiliul General este una de principiu; ei consideră că vinovaţii trebuie traşi la răspundere pentru ca acestă situaţie să nu apară din nou: „Doar aşa vom înţelege că avem un stat de drept în România. Dacă nu se face dreptate, lucrul acesta se va întâmpla la infinit şi nu vom avea niciodată justiţie în România“, a declarat Nicuşor Dan.
Imobilele de pe Christian Tell, puse la pământ la începutul lunii octombrie
În acest moment, Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul“, prin Nicuşor Dan, se luptă în instanţă şi pentru alte case de patrimoniu din Capitală demolate ilegal, de-a lungul timpului. Una dintre ele este casa depe strada Maria Rosetti nr 38, pusă la pământ în 2008, autorizaţia de demolare fiind emisă de Primăria Sectorului 2.
Recent, Nicuşor Dan a depus plângere penală pentru demolarea clădirilor de pe Christian Tell nr.15 şi 18.
De asemenea, activistul a intentat zeci de procese autorităţilor în ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu din Capitală, fie că este vorba de demolări, fie de autorizaţii de construcţie obţinute ilegal. „Până în acest moment, avem cinci plângeri penale depuse pentru salvarea patrimoniului. Dintre acestea, două au fost trimise mai departe, spre a fi cercetate, la Parchet. În următoarea perioadă, vom depune în jur de 80 de plângeri pentru acelaşi motiv“, a declarat Nicuşor Dan.
Cazul Kiseleff 39
Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a câştigat, anul trecut în luna octombrie, procesul prin care îl acuza pe edilul Capitalei că ar fi emis ilegal o autorizaţie de demolare pentru un imobil construit în perioada interbelică pe Şoseaua Kiseleff nr. 39 din Bucureşti. Decizia aparţine Curţii de Apel Bucureşti şi are caracter definitiv şi irevocabil.
Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a invocat în justiţie faptul că autorizaţia de desfiinţare a fost eliberată în baza unui aviz emis de o structură necompetentă a Ministerului Culturii, rerspectiv Direcţia pentru Cultură Bucureşti, o deconcentrată a ministerului. Potrivit Instrucţiunilor Ministerului Culturii nr. 5878/2004, avizul de desfiinţare trebuia emis de Ministerul Culturii prin Direcţia Patrimoniu Cultural deoarece clădirea se afla în zona de protecţie a unui monument istoric de categoria A - Casa Nicolae Titulescu din Şos. Kiseleff 47.
Casa a fost construită în 1894 de către Mathias Huyer după planurile arhitectului A. Schukerle. Arhitectul este autorul: Palatului Bragadiru -şi al unor construcţii ale fabricii de bere a aceluiaşi proprietar?- (Calea Rahovei 147-153, astăzi monumente istorice), al grădinii de vară Nae Ionescu (str. Covaci 5, dispărută) şi al mai unor clădiri de locuit pentru: fraţii Göbl (str. Câmpineanu, nr. 4, clădire cu valoare culturală ridicată identificată potrivit ZCP 04 - Magheru), A Lessemann (str. Cobălcescu, nr. 7) şi proprietate personală (str. Berzei 81, monument istoric). În anul 1922, clădirea, ce aparţinea în continuare familiei Huyer, a fost extinsă spre Şos. Kiseleff.
Pe aceeaşi temă:
Ilegalitatea diametralei Nord-Sud: o victorie incertă pentru ONG-uri
Se încarcă comentariile...
