Găurile negre din bugetul Primăriei Generale. Proiectele care au mâncat zeci de milioane de euro degeaba, în 2012

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu toate că municipalitatea bucureşteană a încasat cu aproximativ 180 de milioane de lei (40 de milioane de euro) mai puţin decât a prevăzut la întocmirea bugetului pe 2012, Municipalitatea a avut un set de investiţii care s-au dovedit a fi total inutile. După finalizarea lor, pistele de biciclişti şi numărarea gropilor din asfalt au rămas doar găuri negre în bugetul local, cu puternic miros de afaceri dubioase.

La finalul anului trecut, Sorin Oprescu a pus pe masa consilierilor o propunere de rectificare în minus a bugetului local, pe baza raportului unei comisii de specialitate. Totodată, aceeaşi propunerea edilului  viza suplimentarea plafonul pentru cheltuieli de personal repartizat municipiului Bucureşti cu 14,5 milioane de lei.Deşi a fost un an de criză, 2012 a fost un an în care banul public şi-acroit drum şi către unele proiecte fără nici o utilitate pentru locuitorii oraşului nostru.

Praf în ochii bicicliştilor de 10 milioane de euro

De departe, cea mai mare gaură în bugetul local s-a dovedit a fi investiţia a peste 10 milioane de euro, în decursul a 4 ani, în sistemul de piste pentru biciclişti. Deşi intenţia este foarte bună, realizarea a fost lamentabilă, iar în urma acestui proiect a rămas doar frustrarea bucureştenilor, rămaşi fără piste de biciclişti, după ce poliţia le-a declarat impracticabile şi periculoase. Vehement contestate de comunitatea bicicliştilor, de ONG-uri şi de Poliţia Rutieră şi îÎn ciuda maşinilor parcate pe aceste piste, a avizelor date de primării pentru amplasarea unor stâlpi, chioşcuri, straţii RATB sau panouri publicitare amplasate chiar pe calea de rulare, municipalitatea a continuat amenajarea lor. Acum, în 2013, pistele de biciclişti măsoară 122 km în Capitală, iar 80% din ele sunt impracticabile.

Inventarierea gropilor: 8,3 milioane de euro

Pentru a întocmi noul plan de asfaltare, reprezentanţii Primăriei Capitalei şi ai Administraţiei Drumurilor din Bucureşti au considerat că e absolut necesar să numere şi să inventarieze gropile de pe străzile aflate în subordinea Municipalităţii. Astfel, Administraţia Străzilor, prin aceeaşi doamnă Alina Roman a decis alocarea a 8,3 milioane de euro în 2012 pentru un raport complet asupra situaţiei gropilor din oraş.
Suprafaţa monitorizată a însumat 6,8 milioane mp de asfalt, iar de acest lucru s-au ocupat două firme bucureştene “din curtea” instituţiei: firmele Tecnic Consulting Engineering şi Search Corporation. Dacă ar fi inventariat miile de sesizări venite de la bucureşteni şi de la agenţiile de asigurări auto edilii ar fi aflat unde sunt gropi în Bucureşti şi nu ar mai fi fost nevoiţi să cheltuiască, inutil, atâţia bani.

Chiria sediului de lux: încă 3 milioane de euro

În timp ce, din 2010, clădirea veche a Primăriei Generale se tot consolidează, Sorin Oprescu a plătit 8 milioane de euro pe chiria actualului sediu, iar contractul va fi prelungit cel puţin un an.
Contractul dintre Primăria Generală a Capitalei şi firma Iliotomi Grup, care deţine clădirea de birouri de pe Spaliul Independenţei, unde funcţionează municipalitatea, a fost prelungit cel puţin încă un an, la finalul lui 2012. „Contractul, în valoare de 2,7 milioane de euro anual,  expiră la data de 11 decembrie 2012 şi va fi prelungit la acelaşi preţ, numai prin Hotărâre de Consiliu", explicu oficialii instituţiei în septembrie 2012. Sorin Oprescu i-a plătit până acum grecului Antonios Tsesmetzis, proprietarul firmei Iliotomi Grup, peste opt milioane de euro şi, pentru că lucrările la sediul vechi vor continua şi la suprafaţă, cel puţin încă un an, municipalitatea cheltuieşte în total 10 milioane de euro pe chirie. Numai lucrările de consolidare ale subsolului, efectuate la fostul sediu de vizavi de parcul Cişmigiu, vor fi gata în iulie 2013. . Lucrările de refacere a acestei clădiri au fost estimate la 12 milioane de euro, dar bat pasul pe loc.

Supravegherea unor lucrări inexistente: 1,55 milioane de euro

Aceşti bani au fost alocaţi anul trecut firmei Consitrans pentru ca aceasta să supervizeze proiectarea şi execuţia lucrărilor la viitoarea străpungere Ciurel-A1, vreme de 84 de luni. Şantierul celei de-a doua ieşiri spre Autostrada Bucureşti-Piteşti, unde piatra de temelie a fost pusă în decembrie 2010, a fost blocat în perioda 2011-2012. Tot ce s-a construit aici a fost un picior al unui pod hobanat, pe Splaiul Independenţei, potrivit Click.ro. Pe şantier, în acest moment, nu există nici un muncitor şi nici un utilaj..

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite