Ideea de a convoca un „comandament de fluidizare a traficului“ se încadrează perfect în campania de revoluţionare a traficului, lansată de actualul Primar General.

De data aceasta, toate măsurătorile de la sfârşit de an, cu bune şi cu rele, sunt rezultate ale modului în care doamna Firea şi echipa ei au administrat, aşa cum s-au priceput, acest oraş.

Şi pe vremea lui Oprescu sau Sava, şi la începutul mandatului doamnei Firea am transmis ceea ce toţi experţii ştiu de mai bine de jumătate de secol: fluidizarea traficului general este o măsură de încurajare a deplasărilor motorizate având ca efect creşterea congestiilor.

Dovada a fost oferită chiar de Primarul General care a confirmat previziunile. Astfel, conform declaraţiei doamnei Firea, în 2017, în Bucureşti au fost înmatriculate aproape 150.000 de autovehicule, care s-au adăugat la cele peste 1,3 milioane de autovehicule deja înmatriculate.

„În zonele cele mai vulnerabile vom construi parcări de reşedinţă în colaborare cu Primăriile de Sector pentru a asigura locurile de parcare necesare pentru cetăţenii din zonă. Doar anul trecut în Bucureşti s-au înmatriculat aproape 150.000 de maşini noi. Vă daţi seama ce număr mare de maşini pătrund lunar în Bucureşti, iar noi trebuie sa găsim cu toţii soluţii pentru ca acestea să poată să circule cât de cât fluid şi să fie şi parcate, ceea ce este foarte dificil. (...) Venim şi în sprijinul cetăţenilor, care caută un loc de parcare şi nu îl găsesc, dar şi în sprijinul participanţilor la trafic. Şi atunci, aşa cum spuneam, împreună cu Primăriile de Sectoare, pentru că au în responsabilitate parcările de reşedinţă, vom construi direct prin Compania Municipală sau prin scoaterea la licitaţie cât mai multe parcări de reşedinţă.“ - citat din declaraţia Gabrielei Firea în cadrul Comandamentului de fluidizare a traficului

Înainte de orice, trebuie lămurit faptul că afirmaţia privind posibilitatea asigurării de locuri de parcare de reşedinţă este falsă, aşa cum voi demonstra mai jos.

Pentru a vă da seama de gravitatea efectelor măsurilor de fluidizare a traficului luate în anul 2017, trebuie precizat că parcarea (la sol) a 150 de mii de autoturisme necesită un spaţiu echivalent cu cel ocupat de autostrada Bucureşti-Constanţa, pe ambele sensuri de circulaţie.

Din punct de vedere al costurilor, pentru realizarea a câte unui singur* loc de parcare, în clădiri etajate, pentru fiecare dintre cele 150 de mii de autoturisme (înmatriculate în Bucureşti, în 2017) ar fi necesară o sumă de peste 1,12 miliarde de Euro (minim 7500 Euro/loc parcare cu dotările şi căile de acces aferente), mult peste bugetele alocate investiţiilor de către toate cele 7 Primării ale Bucureştiului.

Iar aceste investiţii ar fi necesare doar pentru a menţine situaţia traficului de la sfârşitul anului 2016!

Tot pentru a avea un termen de comparaţie, trebuie precizat că, în cadrul Comandamentului de fluidizare a traficului desfăşurat ieri, Primarul General a anunţat că intenţionează ca în 2018 să construiască parcări etajate care însumează 4442 locuri. Presupunând că administraţia locală va reuşi, de data aceasta**, să realizeze cele 10 parcări, observăm că „soluţiile“ propuse nu acoperă nici măcar valoarea creşterii de vehicule înmatriculate în 2017. Dacă adăugăm creşterea numărului de maşini ce se estimează a se înregistra în 2018, putem fi siguri că „Planul comun de fluidizare a traficului“ va duce la blocarea oraşului.

Prezint aceste cifre pentru a demonstra faptul că fluidizarea traficului general şi realizarea de parcări nu reprezintă o soluţie pentru decongestionarea oraşului. Aşa cum scriam mai sus, fenomenul de inducere a traficului este cunoscut de peste jumătate de secol.

Tot ieri, doamna Firea a lansat ideea de a permite circulaţia autobuzelor pe liniile protejate de tramvai. Însă eficientizarea unei linii de tramvai, prin transformarea în metrou uşor, trebuie să ducă automat la regândirea traseelor de autobuze şi troleibuze astfel încât acestea să nu se suprapună cu metroul uşor, care are o capacitate mare de transport. Astfel, asigurarea unor noduri intermodale care să permită transferul între diverse moduri de transport în comun şi scurtarea liniilor de autobuz/troleibuz va permite o frecvenţă mai mare a acestora şi implicit o creştere a atractivităţii transportului public.

Totuşi, pe lângă mulţimea de susţinători ai „Planului comun de fluidizare a traficului“, s-a remarcat domnul Valentin Iana, care a avut curajul să susţină exact contrarul măsurilor de fluidizare a traficului general.

„Având în vedere dorinţa noastră de a prioritiza transportul public în defavoarea transportului privat, pentru a (...) contribui la reducerea aglomeraţiei, vom analiza semaforizarea tramvaielor pentru a le acorda acestora fluenţă, în special pe zonele aflate în acel sistem de garduri.“ - dl. Valentin Iana, consilier personal al doamnei Primar General

Atât timp cât Primăria va continua să comunice că fluidizarea traficului general este o soluţie, mulţi bucureşteni vor continua să creadă acest lucru. Şi, cu cât mai mulţi vor crede asta, cu atât numărul de maşini utilizate în Bucureşti va creşte.

Doamnă Firea, pentru binele Capitalei, consultaţi nişte experţi care sunt capabili să vă explice fenomenul de inducere a traficului!

Eu nu mai sper de mult că aţi putea rezolva problema traficului rutier din Bucureşti, dar, vă rog, la sfârşit de mandat să lăsaţi Bucureştiul măcar în starea în care l-aţi găsit în vara lui 2016.

-----

* De fapt, o maşină trebuie să aibă câte un loc de parcare atât la origine, cât şi la destinaţie; de aceea, necesarul de locuri de parcare trebuie să depăşească întotdeauna numărul de maşini

** Numele unora dintre parcările anunţate a se construi în 2018 sunt vehiculate regulat (că urmează să se construiască) de reprezentanţii Primăriei Capitalei. Prima atestare documentară a acestor proiecte datează din 2008. De asemenea, proiectele PIDU - zona centrală sunt deseori invocate în ultimii ani, fără însă a se fi început lucrările.