Marii scriitori ai literaturii române, publicaţi în „Adevĕrul“

Ziarul „Adevărul“ împlineşte anul acesta 125 de ani de la înfiinţare. Pe lângă articole care povestesc istoria unuia dintre cele mai vechi cotidiene din presa română, puteţi citi (în ediţia online) şi editoriale ale unora dintre cei mai de seamă autori publicaţi de-a lungul timpului în paginile ziarului.

Îi veţi regăsi pe marii scriitori români de la începutul secolului XX, dar şi pe oamenii care au pus bazele ziaristicii române moderne. Succesorul lui Alexandru Beldiman la conducerea ziarului „Adevĕrul”, din 1895, Testamentul meu”, scris în decembrie 1913, dar publicat abia în 1946.

„În acea vreme fericită, eu nu voiu mai fi şi poate că şi numele meu va fi uitat. Dar aceia cari îmi vor lua locul, această linie de conduită trebuie s’o urmeze, dacă vor ca „Adeverul“ să-şi păstreze forţa morală de care s’a bucurat.”

Îl puteţi citi şi pe Epidemia sinuciderilor”, publicat în Adevărul, în 1947, ziaristul analizează „valul de sinucideri” din perioada respectivă oferind posibile explicaţii care stau în spatele gestului sinucigaş. 

„Pe firul de păr care desparte viaţa de moarte, toţi sinucigaşii se ţin de mână. Şi fata desamăgită în dragoste, şi negustorul descumpănit de treburile proaste; şi fiul îndurerat de moartea mamei, şi plăpândul afectat de răutatea semenilor săi; şi bolnavul exasperat de zădărnicia leacurilor... În toţi funcţionează acelaş declic, în clipita hotărâtoare, în clipita care automatizează peste principile deosebite, gestul.”

Cele mai importante momente din istoria de 125 de ani a ziarului „Adevărul”, prezentate într-un timeline vizual. 

Dar dinolo de jurnaliştii care vor dăinui peste timp, ziarul „Adevĕrul” şi suplimentul „Adeverul literar şi artistic“ au găzduit şi semnăturile marilor scriitori ai literaturii române, precum Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, George Coşbuc, George Călinescu, Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Panait Istrati, George Topârceanu, Demostene Botez şi alţii...

Vă oferim câteva texte publicate acum mai bine de 60 de ani de către unii dintre cei mai cunoscuţi autori români. Textele sunt însoţite şi de fotografii inedite cu autorii.

Crucea Hoţului, de Mihail Sadoveanu, un text apărut în 1930.

„Poteca alburie cotea printre stânci şi pe subt streşină de brazi. Dinspre desimea pădurii ne învăluia miros călduţ de răşină; dinspre valea Bistriţei strălucind în păinjenişuri de lumini şi ape adia mireazmă de cimbrişor. Ne opream din când în când pe tăpşanuri, ca să culegem fragi. Lângă un mesteacăn bătrân, răsfirat în crengane fine, dădui peste o cruce strâmbă de grezie:..”

Dincolo de raţiune, de Demostene Botez, publicat în 1937. 

„Să nu-l insult pe d. Mussolini pentru atitudinea sa. Sigur! A luat această poziţie din patriotism, pentru ţara sa, pentrucă aşa crede a fi bine pentru Italia. Dacă aş fi fost italian şi aş fi crezut la fel, nu m’aş fi sfiit să irit o altă ţară. Dar să înalţ ditirambi acestei politici şi să mă solidarizeze cu ea, să ascund conaţionalilor mei, primejdiile pentru ţara mea, – iată ce nu pot înţelege.”

Ziaristul, de Tudor Arghezi, un text în memoria jurnalistului Constantin Graur, publicat în 1946.  

Prieten cu toate vârstele mai tinere, săritor, generos, Constantin Graur cred că n’a putut să aibă nici un adversar, afară de cei de idee, şi a lăsat după el, mutându-se într’o lume scutită de manuscrise şi rotative, de partide politice şi de conflicte ridicule, dramatice şi meschine, mai mult decât o amintire; acea prezenţă diafană şi încă animatoare, după dispariţia fizică a oamenilor princeps care îi continuă în posterităţi.

Pentru a afla mai multe despre istoria ziarului „Adevărul”, puteţi citi şi

- Cronologia celor mai importante momente din istoria ziarului
- Adevărul despre „Adevărul“ şi „Scînteia“