Beneficiile postului pentru trup şi suflet

Postul nu este doar o dietă. FOTO: travelgirls.ro

Pentru Creştinii Ortodocşi de stil vechi, azi, începe Postul Adormirii Maicii Domnului, numit în popor şi Postul Sfintei Marii. Postul are o durată de două săptămâni, cu dată fixă, din 14 august până pe 28 august, când sărbătorim Adormirea Maicii Domnului.

Pentru cei care doresc să se apropie mai mult de Dumnezeu, să trăiască în virtute şi să se izbăvească de patimi, postul are două aspecte: unul trupesc prin care ne abţinem de la bucate de origine animală şi altul sufletesc prin care ne ferim de fapte păcătoase şi ne apropiem de Dumnezeu prin rugăciune. „Ambele dimensiuni sunt importante pentru cel care doreşte să postească întru adevăr. De mare ajutor, pentru un post cu foloase duhovniceşti, ne sunt rugăciunile, faptele bune şi pocăinţa. În această perioadă, Biserica Ortodoxă recomandă să ne mărturisim. Postul ne ajută foarte mult să dobândim virtutea smereniei, cea care ne apropie de Dumnezeu ce ne iartă de păcatele noastre prin Taina Spovedaniei”, ne spune preotul Sergiu Aga de la Biserica „Sf. Vasile de la Poiana Mărului” din oraşul Orhei.

Sfânta Împărtăşanie

Postul este, mai întâi de toate, e o perioadă de pocăinţă pentru tot ceea ce am făcut rău, este o perioadă de rugăciune, prin sfintele slujbe, prin spovedanie, dar mai ales prin împărtăşanie, pe care Biserica Ortodoxă recomandă să fie primită de fiecare creştin cât mai des, chiar şi înafara postului. „Mulţi consideră că este bine a te împărtăşi de patru ori pe an, în cele patru posturi, alţii însă, abia reuşesc să vină la Sfânta Împărtăşanie în postul Paştilor. Sfântul Nicodim Aghioritul spune că, ne este mult mai folositor a ne împărtăşi cât de frecvent putem, „pe cât se apropie cineva mai frecvent de Dumnezeu prin împărtăşanie, pe atât mai mult se luminează, încălzeşte şi sfinţeşte”. Iar celor care consideră că este nevoie de o pregătire specială pentru împărtăşanie, tot acest sfânt le răspunde că dacă suntem vrednici să ne împărtăşim de două sau trei ori pe an, atunci suntem vrednici să ne împărtăşim şi mai frecvent. Împărtăşania nu ar trebui să fie condiţionată sub nicio formă de cele patru perioade de post de peste an”, ne vorbeşte părintele Sergiu Aga. 

Alimentaţie vegană 

Astfel, când postim nu trebuie să schimbăm doar felurile de mâncare, respectiv să înlocuim carnea, lactatele cu produse vegetale, ci şi comportamentul, care trebuie să fie unul de pace şi fapte bune. Postul este strict, asemeni cu Postul Sfintelor Paşti, dezlegare la vin şi peşte este doar pe 19 august, când sărbătorim Schimbarea la Faţă a Mântuitorului.

Pe lângă purificarea spirituală, postul este o perioadă bună de curăţare a organismului prin consumarea de produse alimentare vegetale. Pentru ca organismul să nu sufere dezechilibre nutriţionale, este importantă o alimentaţie vegetariană echilibrată. Nutriţioniştii recomandă consumul de cereale şi pseudocereale (fulgi de ovăz, orez, grâu, orz, mei, porumb, hrişcă, amaranth, quinoa), leguminoase (fasole, năut, mazăre, linte, soia, bob), fructe oleaginoase (nuci moldoveneşti, alune, arahide, migdale, caju), seminţele de in, dovleac, floarea soarelui, susan sunt benefice sănătăţii organismului. Din alimentaţia de post nu trebuie să lipsească legumele de sezon (ceapă, cartofi, morcov, roşii, ardei, dovlecei, vinete, sfeclă roşie, castraveţi etc), multă verdeaţă (spanac, mărar, măcriş, pătrunjel, ceapă verde, praz, rucola, etc), fructe proaspete (prune, mere, pere, piersici, struguri, pepene verde şi galben, etc). Deasemenea, putem prepara paste cu diverse sosuri din legume şi verdeaţă. Pastele fierte "al dente" (mai puţin decât timpul scris pe ambalaj) nu îngraşă şi sunt uşor de digerat. 

Trebuie de evitat pe cât posibil, produsele de panificaţie, cofetărie, dulciurile, care nu aduc beneficii organismului uman. De asemenea, evităm consumul produselor de post precum mezelurile din soia, pate vegetal, pâine albă, colţunaşi, pelmeni, margarina, cartofii prăjiţi, supele instant, ketchup, covrigei, biscuiţi, cornuri, chifle, gogoşi, gemuri şi dulceaţă din comerţ.

Teologie istorică

o incursiune de teologie istorică, am aflat de la părintele Sergiu că, postul Adormirii Maicii Domnului a apărut prin secolul IV-V, perioadă înfloritoare de slăvire a Maicii Domnului de către creştini. „Importanţa Maicii Domnului în istoria mântuirii oamenilor este crucială. Fiul lui Dumnezeu s-a născut după trup dintr-o Fiinţă neprihănită, din Preasfânta Fecioară Maria, care este mai „cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii”, după cum ne spune cunoscuta cântare bisericească”. 

Pe parcursul istoriei creştinătăţii şi durata postului a variat de la o regiune la alta, ca în cele din urmă să fie stabilit între 14 – 28 august (1 – 14 august pe stil nou). „În cazul în care lăsatul secului cade într-o miercuri sau vineri, postul începe cu o zi mai înainte. Postul se prelungeşte şi în ziua Praznicului, pe 28 august (15 august pe stil nou), în cazul în care cade într-o zi de miercuri sau vineri, dezlegându-se la peşte, vin şi untdelemn”, a spus preotul Sergiu Aga.