Interviu cu Valeriu Zubco, procurorul general al Republicii Moldova: „Cei care execută comenzi politice vor plăti cu funcţia“
0
Reforma amplă iniţiată recent ar trebui să transforme procuratura într-o instituţie credibilă şi să elimine bănuielile cum că procurorul general este o figură politică, susţine Valeriu Zubco. La „declaraţiile răutăcioase“ privind lipsa rezultatelor vizibile, răspunde că „nu face spectacol mediatic“.
„Adevărul“: Conduceţi Procuratura Generală din 2009. Ce notă v-aţi da?
Valeriu Zubco: Colegii ar trebui să facă aprecieri. Vin din afara sistemului şi ştiu că atunci când munceşti în altă parte, ai alte viziuni. Dar când vezi care e viaţa aici, înţelegi mai bine ce trebuie de făcut pentru ca acest sistem să fie funcţional. Este uşor să faci recomandări, dar e mai complicat să le implementezi. Iată de ce rămâne pe seama colegilor să-mi aprecieze munca. Notele din afară sunt subiective. Mi-am făcut deja o proprie concluzie: procuratura există de 20 de ani şi nimeni nu şi-a dorit până acum ca această instituţie să fie puternică.
Dar depolitizată?
Toţi văd politizarea procuraturii prin prisma numirii procurorului general, ceea ce nu este corect. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie cum este desemnat? De către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul general cum e numit? De către Parlament la propunerea preşedintelui. Înseamnă asta că suntem cu toţii politizaţi? În toată lumea numirile în funcţii se fac la fel: de către Parlament, Guvern, preşedinte, rege, adică un exponent politic. Prin reforma iniţiată sperăm să excludem suspiciunile că procurorul general este o figură politică. Dreptul de a-l selecta şi desemna ar trebui să-i revină Consiliului Superior al Procurorilor, iar şeful statului ar urma doar să oficializeze decizia prin decret prezidenţial. Astfel i se dă o importanţă funcţiei – una de demnitate publică. Preşedintele ţării nu ar trebui să aibă dreptul de a respinge candidatura. Sunt convins că în acest mod vom exclude complet influenţa politică. Din acest consiliu fac parte procurori, reprezentanţi ai societăţii civile numiţi de Parlament, ai Guvernului, dar şi ai autorităţii judecătoreşti. Asta înseamnă că exprimă voinţa tuturor celor trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească.
Apropo de reformă, la ce etapă se află?
Despre reforma procuraturii se discută încă de la crearea instituţiei. Acum suntem în faza de implementare, în conformitate cu Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016. Ne mişcăm exact în termenii fixaţi. Asta nu înseamnă însă că atât eu, cât şi colegii mei, nu ne-am dori să grăbim procesul. Nu depinde numai de noi, ci şi de evoluţia economică a Moldovei. Mă refer la bugetul aprobat în fiecare an, la creşterea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru procurori. Este important că avem un parcurs constant în ceea ce ţine de reformare, în pofida tuturor declaraţiilor făcute în presă, pe alocuri răutăcioase. Recunosc că stăm mai rău la capitolul spectacol mediatic. Încercăm să ieşim în faţa opiniei publice cu rezultate. De fapt, reforma procuraturii a început mult mai înainte.
Ce aveţi în vedere?
Mă refer la adoptarea legii nr. 294 din anul 2008. Atunci a fost creat Consiliul Superior al Procurorilor, primul organ care garantează independenţa procurorilor, cu colegiile sale - cel de calificare şi cel disciplinar. Nici până în prezent însă nu este finanţat din buget. Am cerut bani nu o singură dată, pentru ca acest consiliu să aibă un buget separat. Nu este suficient să declari independenţa unei autorităţi nou-create. Volens nolens, independenţa acestui consiliu este afectată atunci când trebuie să găsesc bani din bugetul procuraturii pentru a-l finanţa. Reforma a continuat în 2010, când a fost aprobată o nouă structură a Procuraturii Generale şi au fost create noi procuraturi specializate. Au fost înfiinţate şi subdiviziuni noi pornind de la fenomenele înregistrate în ţara noastră. Mă refer la Secţia de combatere a torturii, Secţia privind implementarea hotărârilor CEDO sau cea de investigare a infracţiunilor cibernetice.
Dar ce s-a făcut în cadrul actualei reforme?
După ce a fost aprobată legea, am început implementarea punctelor prevăzute în stategie şi în planul de acţiuni. Acesta din urmă prevede că iniţial se elaborează studii, după care, la finele anului 2014, va fi adoptat un pachet mare de modificări legislative. Nu e suficient să schimbi doar legea organică. Se impune şi amendarea Constituţiei. Nu depinde numai de voinţa noastră. Iată de ce am spus că ne-am dori să ne mişcăm mai rapid. Am organizat şi dezbateri publice pe subiecte ce ţin de desemnarea procurorului general, locul şi rolul procuraturii în stat, competenţele procurorului, garantarea independenţei şi discreţiei acestuia.
Cei care fac declaraţii şi se dau cu părerea nu au participat, deşi au fost invitaţi. I-am întrebat de ce n-au venit şi au zis că nu se prea pricep la reforma procuraturii. Mă întreb atunci care e sensul să faci astfel de declaraţii? Un grup de ONG-uri a acceptat provocarea noastră şi împreună cu colegii mei au elaborat programul strategic de dezvoltare a procuraturii.
Totuşi, mai mulţi diplomaţi UE declară, neoficial, că reforma procuraturii este prea lentă. Recent aţi avut o întâlnire cu Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei UE în Moldova. Aţi încercat să-l convingeţi că nu e aşa?
Am încercat şi l-am convins. S-a arătat surprins de mai multe acţiuni pe care le-am realizat şi s-a mirat că n-au fost făcute publice. Avem garanţia că vom avea toată susţinerea UE pentru o reformă eficientă. Timp de 20 de ani am tot făcut reforme în sistemul justiţiei. De fiecare dată când se schimbă guvernarea, începem cu reforma Justiţiei. Asta se întâmplă şi acum. Da, sunt rigori înaintate faţă de Moldova şi sunt sigur că vom finaliza actuala reformă. Ne aflăm la o etapă mult mai avansată în modul de organizare şi funcţionare a procuraturii, comparativ cu multe alte state nu doar din spaţiul CSI, ci şi din UE.
Cum va arăta totuşi procuratura după reformă?
Indiferent de rolul acestei instituţii şi discuţiile din societate, procuratura trebuie să fie parte componentă a puterii judecătoreşti. Singurul neajuns de până acum este că procurorii nu au statut de magistrat. Deşi unii îşi doresc mult ca Procuratura Generală să fie subordonată Ministerului Justiţiei, este o poziţie absolut incorectă. Procuratura din Elveţia şi cea din Polonia, de exemplu, au ieşit anul trecut de sub tutela acestui minister. Astăzi sunt independente şi părţi componente ale autorităţilor judecătoreşti.
Se vorbeşte mult şi despre demilitarizare...Demilitarizarea este înţeleasă absolut greşit. Faptul că procurorii poartă unifome nu înseamnă că suntem o structură militară. Numai procurorii militari au calificare specială şi, respectiv, grade militare. Actualele procuraturi militare vor dispărea, dar va fi creată o subdiviziune a Procuraturii Generale ce se va ocupa de controlul legalităţii în cadrul Forţelor Armate. Fie că e comisă de un militar, fie de un civil, infracţiunea oricum este infracţiune şi trebuie instrumentată prin prisma aceloraşi norme procesual-penale.
Vor apărea şi alte subdiviziuni? Recent am creat o subdiviziune nouă în cadrul Procuraturii Generale – Secţia juridică, implementare a reformelor instituţionale în cadrul procuraturii.
Reieşind din recomandările ce ţin de regimul de vize, planificăm să creăm o subdiviziune care va ţine de combaterea crimei organizate şi terorism.
Ce se va întâmpla cu Procuratura Anticorupţie?
În următoarele zile, va fi reorganizată structural, pornind de la faptul că a fost reformat Centrul Anticorupţie. Elaborăm acum un şir de mecanisme interne de verificare şi confirmare în funcţie a angajaţilor Procuraturii Anticorupţie. Toţi procurori vor fi supuşi controlului de către o comisie care va evalua performanţele profesionale ale fiecăruia. La fel, vor trece un test psihologic pentru a le fi evaluate competenţele profesionale. Îmi propun ca Procuratura Anticorupţie să fie un proiect-pilot. Apoi vom avea continuitate. Toţi vor fi obligaţi să treacă prin acest filtru.
Vizează cumva reforma şi remunerarea procurorilor?
Un începător are acum un salariu de funcţie de 3.700 de lei, un adaos de 200 de lei şi un spor de 370 de lei pentru păstrarea secretului de stat. În total 4.270 de lei. Acum, când se vorbeşte mult despre majorarea salariilor în Justiţie, m-am adresat cu solicitări Parlamentului, Guvernului şi preşedintelui ţării. Şeful statului ne-a asigurat că ne susţine. Am apreciat gestul lui, dar, cu regret, în Legea bugetului pentru 2013 nu veţi găsi nimic referitor la creşterea lefurilor procurorilor. Comisia de la Veneţia spune că este esenţial ca remunerarea procurorilor să fie pe potriva atribuţuţiilor exercitate.
Acest lucru este necesar pentru a reduce riscul corupţiei. Reforma prevede majorarea salariilor. Sperăm să se întâmple în 2014-2015. De fapt, salarizarea este un element dureros, pornind de la situaţia economică pe care o avem în ţară. Deşi procurorii sunt salarizaţi sub limită, îşi fac datoria şi reuşim să finalizăm cazuri importante. La întâlnirile pe care le avem, procurorii nu se plâng pe venituri, pentru că înţeleg situaţia din ţară. Ei se plâng din cauza batjocurii la care sunt supuşi, pornind de la declaraţiile publice iresponsabile şi jignitoare în adresa lor. Nu sunt puţine cazurile când sunt supuşi atacurilor din partea politicienilor care sunt obiectul investigaţiilor şi încearcă astfel să facă presiuni.
Spuneţi că procurorii au lefuri mici. Din ce bani îşi cumpără atunci maşini scumpe, pe care le vedem lângă unele procuraturi?
Haideţi să ieşim în parcare. Ce maşini luxoase vedeţi? Zeci de procurori au părăsit sistemul pentru că nu reuşesc să-şi întreţină familiile. Am avut un caz când un procuror cu un stagiu de cinci ani a ales să plece la muncă în Rusia. Să nu-i punem pe toţi pe un cântar. Majoritatea trăiesc din propriul salariu, fie din cel al soţiei sau ajutaţi de părinţi.
„Nu sunt din partea PD, ci din partea Alianţei“
S-a scris despre unii judecători că ar deţine averi nedeclarate. Sunt şi procurori de acest fel?
Admit că pot fi. Dacă vor fi depistaţi, vă asigur că vor fi eliberaţi din funcţii. Am început procesul de verificare, conform unui grafic, şi trimitem periodic informaţii la SIS. Răspunsurile vor fi prezentate Secţiei securitate internă, care va face avize şi le va trimite Consiliului Superior al Procurorilor. Mulţi procurori se plâng că muncesc în condiţii proaste - nu au maşini de serviciu, computere performante, nici hârtie suficientă.
În 2010 era o situaţie deplorabilă. Nu puteam oferi suficient combustibil pentru maşini. Cum e posibil ca o procuratură raională să aibă o limită de 40 de litri pe lună? Din 2009 până acum, bugetul procuraturii s-a dublat. În 2013 vom avea 129 de milioane de lei. A fost acceptată doar salarizarea, serviciile comunale şi o sumă de două milioane de lei pentru reparaţia unor sedii. Cu regret, de câte ori am cerut mijloace suplimentare pentru dotarea tehnică, n-am primit răspuns.
V-au contactat vreodată politicienii să vă ceară ceva?
M-au contactat. S-au interesat despre anumite cauze. Unii au fost chiar şi în audienţă, reieşind din interpelările pe care le fac ei. Cele mai neplăcute sunt însă declaraţiile politice acuzatorii făcute de la tribuna Parlamentului sau la posturi TV.
Ce siguranţă aveţi că unii subalterni n-au primit indicaţii cu iz politic?
Nu exclud asta. Ştiu un lucru, cei identificaţi că execută comenzi politice vor fi sancţionaţi. Asta am şi făcut în privinţa unora. Au plătit cu funcţia pe care o deţineau.
Au îndrăznit politicienii să vă ceară personal să influenţaţi vreo anchetă?
Sincer? Nu! Pentru noi nu contează culoarea politică. Să luăm drept exemplu un caz recent, cel al primarului de la Bahmut, Călăraşi, care ar conduce o grupare criminală şi care era de la PD. Este cercetat, chiar dacă mulţi spun că şi eu aş fi din partea PD.
Şi nu sunteţi?
Să facem o analiză. Când am fost numit în funcţie? La 7 octombrie 2009, de către preşedintele de atunci al Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu. Şi am fost votat de către cine? De către deputaţii AIE. Deci, sunt din partea Alianţei. Unii politicieni v-au cerut totuşi demisia. Să amintim de declaraţiile premierului liberal-democrat sau de cele ale liderului PL. Nu m-au deranjat acele declaraţii, aşa e politica. E mai grav când se încearcă intimidarea procurorilor, mai ales de către persoanele care au un interes direct pe un anumit caz.
Şi opoziţiei comuniste, care vă acuză de faptul că s-a înrăutăţit situaţia infracţională din ţară, ce-i răspundeţi?
De fapt, în perioada când era PCRM la guvernare a crescut numărul de infracţiuni tăinuite. Acum situaţia e stabilă. Pentru noi contează descoperirea crimelor. Din 75 de omoruri, 74 au fost descoperite. Procuratura nu e organul care face profilaxie. Nu Zubco este cel care trebuie să patruleze prin localităţi. Dar de ce încă nu avem rezultate în dosarele de rezonţă? Mă refer la asasinarea lui Igor Ţurcan şi Igor Basarab, crimele odioase de la Durleşti şi Ialoveni.
Se lucrează mult. De exemplu, investigând dublul omor de la Durleşti, au fost descoperite multe alte cazuri. Şi acesta va fi descoperit, deşi este foarte complicat. Vom ajunge la final şi în privinţa asasinării lui Igor Ţurcanu şi a lui Igor Basarab. Avem deja versiunile de bază şi persoane pe care le investigăm. Nu poţi finaliza însă un dosar penal fără probe directe. ;
Decizie politică în dosarul „7 aprilie“
Când aţi acceptat funcţia v-aţi asumat o mare responsabilitate - dosarul „7 aprilie“. Ce ne puteţi spune la aproape patru ani de la acele evenimente?
În acest dosar este important să existe o decizie politică. Noi ne facem treaba bine. O să auziţi în timpul apropiat despre dosarele trimise în instanţele de judecată. Încerc să fac o comparaţie. Cu posibilităţile tehnice pe care le au procuraturile din alte state - mult mai mari decât la noi - şi evenimentele analogice care au avut loc, care au fost rezultatele finale? Poate mergem într-un timp mai lent, dar convingător.
Puterea şi opoziţia se acuză reciproc pentru provocările de atunci. Procuratura cui îi dă dreptate?
Nu este vorba de putere şi nici de opoziţie, ci de anumite persoane. Nici opoziţia, nici guvernarea nu pot fi trase la răspundere. Iată de ce am amintit despre o decizie politică prin care să se declare cine e vinovat.
Decizia cui?
A Parlamentului, care a creat o comisie de anchetă. Noi dăm doar aprecieri juridice în privinţa unor persoane care au comis infracţiuni.
Dar de ce nu s-a prea auzit despre procurori demişi după acele evenimente?
Nu-i adevărat. Mulţi au fost sancţionaţi disciplinar, unii - retrogradaţi, alţii - eliberaţi. Cu regret, instanţele i-au restabilit. Au fost eliberaţi procurori şi în alte circumstanţe. Am declarat încă atunci când am venit în funcţie că procuratura nu e o instituţie unde se face business. Locul procurilor corupţi şi afacerişti nu e aici.
Dle procuror general, de ce fugiţi de presă? A trecut timp până am obţinut acest interviu, deşi aţi apărut la Prime TV de mai multe ori?
Când a mai fost procuratura atât de transparentă? Unde are presa mai mult acces decât la Procuratura Generală? Nu trebuie să vorbesc doar eu cu ziariştii. Am şi colegi. Nu am o preferinţă faţă de un post anume. Ba chiar aş zice că merg mai des la Moldova 1 pentru că este un post public.
Se încarcă comentariile...
