UPDATE: "Media dintre scorul acordat de juriu şi rezultatele televotingului se calculează de către o echipă EBU (European Broadcasting Union). Voturile venite din partea participanţilor sunt stocate la sediu EBU şi sunt făcute publice doar peste o săptămână după concurs", a explicat procedura votingului Leonid Melnic, producătorul general al televiziunii naţionale din Republica Moldova. Melnic a făcut şi o presupunere care ar explica punctajul de 10 puncte acordat României. "Este primul an când votează regiunea transnistreană, iar acest lucru a putut influenţa televotingul în favoarea Ucrainei", a presupus producătorul.

Larisa Zubcu, directorul Sălii cu Orgă, absolventă a clasei de vioară la Colegiul de Muzică "Ştefan Neaga", nu a fost prea încântată de piesa română la Eurovision. „Juriul i-a dat României nota maximă, dar mie nu mi-a plăcut piesa lui Cezar. Prima reacţie a fost una de negare. Vocea lui este una specifică şi nu cred că era pentru Eurovision. Poate că au vrut să impresioneze publicul, dar alegerea nu mi s-a părut reuşită. Şi faza cu costumaţia similară a Alionei Moon şi a lui Cezar Ouatu trebuia coordonată din timp”, crede juratul de la Chişinău.

Membrii juriul par a fi solidari  în ceea ce priveşte piesa reprezentantului României. "Cezar  a depăşit măsura. Vocea lui naturală este şi aşa foarte bună, acest timbru înalt a fost supradozat şi forţat. Ar fi fost mult mai bine să-şi arate vocea naturală. Falţetul este artificial, este un efect, o scamatorie. Dacă acest procedeu ar fi fost folosit pentru accentuarea unui vers, unei strofe din piesă, acesta ar fi avut un efect mai puternic. Cezar trebuia să cânte piesa cap-coadă doar în timbrul lui natural, care, de altfel, sună mult mai bine. Combinaţia nu sună bine”, a fost de părere şi compozitorul Liviu Ştirbu, un alt membru al juriului din Republica Moldova.

Juriul de la Chişinău a fost compus din cinci persoane specializate în muzică, compozitori şi muzicologi: Liviu Ştirbu, Adrian Beldiman, Vitalie Rotaru, Larisa Zubcu şi Vlad Mircos. 

Republica Moldova a acordat în acest an cel mai înalt punctaj, 12 puncte, Ucrainei reprezentată de Zlata Ognievich, 10 puncte i-au revenit României şi lui Cezar, opt puncte s-au dus spre Azerbaijan şi şapte puncte a luat din partea noastră Rusia reprezentată de Dina Garipova.


Citeşte şi...

 
Artiştii din Danemarca, Azerbaidjan şi Ucraina au fost favoriţii publicului şi ai juriului din acest an, obţinând cel mai mare punctaj. Dacă reprezentantul României, Cezar Ouatu, a ocupat o poziţie de mijloc (13), defavorizaţii acestui an au fost cei din Finlanda, Spania şi Irlanda.

FINALA EUROVISION 2013 Cezar Ouatu: „Am fost favorit la titlu din partea fanilor. Geopolitic vorbind, nu ţine de mine“

Cezar Ouatu a declarat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, după finala Eurovision, că şi-ar fi dorit un loc mai bun în clasamentul final, subliniind că România rămâne o ţară „negată oarecum“ de Europa.
 
 
România, reprezentantă de Cezar Ouatu, nu a primit puncatj maxim de la nicio ţară la cea de-a 58-a ediţie a Eurovision Song Contest, nici măcar de la partenerii „tradiţionali“: Moldova, Spania şi Italia.
 
 
Cezar Ouatu a fost aspru criticat în presa internaţională, prestaţia sa fiind considerată fie bizară, fie ridicolă. Cei care au arătat că ar putea câştiga nu s-au referit la calităţile sale vocale ori la piesă, ci au luat în considerare doar apetitul publicului pentru divertisment.
 
 
Republica Moldova reprezentată în acest an de Aliona Moon a ocupat în topul de 26 de ţări locul 11 acumulând 71 de puncte. Concursul din acest an a fost câştigat de tânăra Emmelie de Forest (20) din Danemarca.
 
 
La finala Eurovision din Suedia, România  a obţinut 65 puncte, în condiţiile în care multe state de la care se aşteptau voturi nu i-au acordat niciun punct reprezentantului nostru, Cezar Ouatu.
 
 
 
Imediat după ce reprezentantul României la Eurovision, Cezar Ouatu, a apărut pe scenă, românii de pretutindeni şi nu numai i-au adresat mesaje de încurajare pe reţelele sociale, în timp ce alţii i-au criticat prestaţia.
 
 
Născută în 1993, pe 28 februarie, dintr-un tată suedez şi o mamă daneză,  artista în vârstă de 20 de ani a început să cânte încă de la nouă ani, iar în adolescenţă s-a făcut remarcată la numeroase festivaluri şi evenimente de profil.