Integritatea şi averile demnitarilor, luate la control de ONG-uri, în cadrul unei iniţiative civice

Iniţiativa civică are scopul să oprească accesul persoanelor compromise în funcţii de demnitate publică. FOTO: Adevărul

Mai multe ONG-uri au lansat o nouă initiativa civică ce îşi propune să intensifice controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică, precum şi să sporească eficienţa mecanismului de control şi verificare a averilor, proprietăţilor şi intereselor acestora.

Printre organizaţiile implicate sunt Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, ADEPT şi Fundaţia Soros-Moldova. Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public (ICISI) reprezintă, de fapt, o reformatare a Initiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC), în cadrul căreia aceleaşi organizaţii au monitorizat candidaţii la alegerile parlamenatre din 2009 şi 2010.

„Experienţa de întocmire a listelor negre cu candidaţii compromişi în cele trei scrutine pe care le-am avut de la 2009 încoace ne-a unit şi a consolitat colaborarea dintre cele cinci ONG-uri, de aceea acum organizaţiile noastre revin într-o formulă nouă, decise să monitorizeze  permanent integritatea demnitarilor, astfel încât cetăţenii să fie informaţi continuu, să se facă presiuni asupra guvernanţilor pentru a-i determina să pună în practică politici eficiente de combatere a corupţei. Este important ca la următoarele scrutine electorale să venim pregătiţi, cu dosare grele în privinţa unor demnitari care au facut uz de funcţia publică în interes propriu sau de partid, au gestionat fraudulos banii publici sau au făcut parte din scheme dubioase”, a declarat, în cadrul conferinţei de lansare a ICISI, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac. 

Experţii şi-au propus să verifice declaraţiile de avere şi de interese ale celor 101 deputaţi din Parlamentul de la Chişinău, ale membrilor Cabinetului de Miniştri, ale conducătorilor mai multor instituţii de stat, înclusiv cele de drept.

Olga Crivoliubic, director de programe la Fundaţia Soros Moldova, a remarcat că membrii Iniţiativei vor monitoriza şi activitatea Comisiei Naţionale de Integritate, făcând în paralel o analiză a declaraţiilor de venituri şi proprietăţi: „Vom aborda atât aspecte instituţionale, cât şi legislative, dar şi cazuri particulare, adică funcţionari şi demnitari suspectaţi de corupţie sau bănuiţi că ar fi fost implicaţi în anumite nereguli conexe corupţiei. Şi acest lucru va fi făcut în special prin investigaţii jurnalistice”, a menţionat Olga Crivoliubic.

În cadrul evenimentului, a fost trecută în revistă experienţa anterioară din cadrul Initivei Civice pentru un Parlament Curat privind monitorizarea listelor formaţiunilor politice în trei scrutine electorale din 2009 şi 2010. Atunci a fost tipărită broşura  „Cunoaşte-ţi candidatul”, doar că la scurtinul din noiembrie 2010 distribuirea ei a fost împiedicată prin decizia abuzivă, la părerea experţilor, a unei instanţe de judecată, la solicitarea unui concurent electoral. 

Au urmat patru procese de judecată iniţiate împotriva organizaţiilor ce formau ICPC de către două formaţiuni politice şi doi concurenţi electorali. În toate procesele ICPC a obţinut câştig de cauză, dar pentru asta a fost nevoie de trei ani de peregrinări prin instanţele de judecată.

Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, consideră că aceste monitorizări, deşi nu se bucură de o reacţie de condamnare din partea organelor de drept, creează deranj pentru funcţionarii publici şi, pe termen lung, conduc la responsabilizarea funcţionarului public şi îi poate determina pe liderii de partid să fie mai atenţi la integritatea persoanelor pe care îi promovează. „O astfel de monitorizare contribuie la disciplinarea funcţionarilor publici, la respectarea legislaţiei de către aceştia. La fel, ea poate contribui şi la autocurăţarea partidelor. Pe de altă parte, monitorizarea funcţionarilor publici educă şi societatea. Oamenii înţeleg că un funcţionar public nu are doar drepturi, că exigenţele faţă de funcţionarii publici urmează să fie mai mari decât faţă de cetăţenii obişnuiţi”, a subliniat Galina Bostan.

O componentă a procesului de control asupra integrităţii demnitarilor o vor constitui şi investigaţiile jurnalistice. Jurnaliştii şi experţii antrenaţi în campanie speră ca munca lor să fie de ajutor pentru îmbunătăţirea activităţii Centrului Naţional Anticorupţie şi a Comisiei Naţionale de Integritate.

Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice, spune că în ultimii doi ani a crescut numărul articolelor de presă ce scot în vileag cazuri de corupţie şi abuz din partea funcţionarilor publici şi se atestă şi reacţii din partea autorităţilor publice. În opinia sa, dacă cetăţenii, presa şi ONG-urile vor fi incisivi, la următoarele alegeri, pe listele electorale vor fi mai puţini candidaţi compromişi.

În cadrul mesei rotunde, experţii au menţionat că Republica Moldova ar putea prelua practici eficiente de diminuare a corupţiei de la vecinii de peste Prut, bunăoară, cea privind confiscarea averilor nejustificate ale funcţionarilor, aşa cum face Agenţia Naţională de Integritate în România. Statisticile din România arată că din 100 de dosare care ajung în instanţa de judecată, 95 se termină cu condamnări reale.