Anularea sancţiunilor occidentale contra Rusiei, susţinută de şapte ţări din Uniunea Europeană

Şapte ţări din UE vor respinge extinderea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, transmite Bloomberg. Cele şapte ţări sunt Cipru, Grecia, Slovacia, Ungaria, Austria, Spania şi Italia. De asemenea UE intenţionează să contracareze propaganda rusă pentru a sprijini libertatea presei şi valorile europene.

Şefii de stat şi de guvern din 28 de state membre ale UE se vor aduna, joi, pentru un summit de două zile la Bruxelles, pentru a discuta dacă este necesar să se extindă sancţiunile economice împotriva Rusiei.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va face apel la UE să sprijine extinderea sancţiunilor antiruse până când acordurile de la Minsk vor fi puse în aplicare pe deplin, a declarat miercuri un purtător de cuvânt pentru serviciul de politică externă a UE.

”Oferta este încă în discuţie", a spus diplomatul european. Tusk încearcă să coordoneze cu cancelarul german Angela Merkel şi cu preşedintele francez Francois Hollande, din motiv că recomandările acestora şi colaborarea lor comună au mai multe şanse de a obţine sprijin.

"Ar trebui creată o coerenţă între punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk şi păstrarea sancţiunilor", a declarat purtătorul de cuvânt, recunoscând în acelaşi timp că mai multe state membre ale UE cred că introducerea de sancţiuni împotriva Rusiei a fost o mişcare greşită.

Potrivit Bloomberg, este de aşteptat ca şapte ţări din UE să respingă extinderea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi anume Cipru, Grecia, Slovacia, Ungaria, Austria, Spania şi Italia.

Cele mai multe dintre sancţiunile sectoriale economice ale UE împotriva Rusiei urmează să expire în luna iulie.

Majoritatea experţilor de la Bruxelles spun că presiunea europenilor prin intermediul  sancţiunilor nu a avut nicio influenţă asupra politicii ruse în ceea ce priveşte Ucraina şi că doar a crescut sentimentul antieuropean în Rusia.

UE intenţionează să contracareze propaganda rusă

În plus, la reuniunea liderilor UE se poate adopta o decizie cu privire la crearea unui organ de la Bruxelles, care va contracara propaganda rusă. "Până la următorul summit din iunie, şeful politicii externe a UE, Federica Mogherini, va trebui să elaboreze o tactică cum să sprijine libertatea presei şi valorile europene.

De asemenea, summit-ul poate recomanda crearea unui grup special de experţi care să se concentreze asupra comunicaţiilor strategice în timp ce specialiştii din statele baltice vor fi responsabili de segmentul rus ale acestor lucrări.

La sfârşitul lunii ianuarie, Mogherini a declarat că UE ar putea crea o mass-media de limbă rusă. Mai târziu, purtătoarea de cuvânt, Maja Kocijancic, a declarat că Comisia Europeană va elabora, până la summit-ul din luna martie idei privind crearea unei mass-media care vizează publicul vorbitor de limbă rusă în Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina şi ţările UE.

Ambasadorul UE al Rusiei, Vladimir Cijov a declarat pentru TASS în noiembrie 2014 că o campanie de demonizare a Rusiei în mass-media occidentală a fost o manifestare a unui război informaţional.

Uniunea energetică

Şefii de stat şi de guvern vor trebui să aprobe un concept pentru crearea Uniunii energiei, care va avea în vedere verificările de Bruxelles ale tuturor acordurilor interguvernamentale între ţările UE şi furnizorii externi de energie şi resurse energetice, în special gazele naturale.

Conform unui proiect de document final al summit-ului, Uniunea energetică va spori transparenţa pieţei gazelor şi se va asigura ca toate acordurile cu furnizorii externi să respecte pe deplin normele şi priorităţile securităţii energetice europene.