FOTO Podul "Casei cu Maimuţe", construit în urmă cu un secol, va fi înţesat cu 111 garsoniere sociale
0
În Palatul Ştefania, cunoscut şi “Casa Totis” sau “Casa cu Maimuţe”, s-au descoperit intabulate, încă din anul 2002, 111 garsoniere: 77 la primul nivel şi 34 la cel de-al doilea
Viceprimarul Timişoarei, Traian Stoia, anunţă aproape săptămânal câte o descoperire ciudată legată de patrimoniul oraşului.
De această dată, Stoia găsit în patrimoniul primăriei 111 camere de garsoniere, care se află în podul unei clădiri istorice din Piaţa Traian. Acestea nu sunt însă locuibile, pentru că lucrările au fost abandonate în urmă cu zece ani.
Mai exact, în Palatul Ştefania, cunoscută şi “Casa Totis” sau “Casa cu Maimuţe”, s-au descoperit intabulate, încă din anul 2002, 111 garsoniere: 77 la primul nivel şi 34 la cel de-al doilea. Lucrările s-au oprit la nivelul structurilor de rezistenţă.
După Revoluţie, Palatul Ştefania, una din cele mai frumoase clădiri din Piaţa Traian, aflat într-o stare avansată de degradare, a devenit sediul local al biroului GTZ Timişoara – o instituţie a Guvernului Germaniei. Aceeasta s-a implicat în renovarea faţadei palatului la începutul anului 2000, iar la începutul anului 2010 s-au refăcut complet şi vitrinele în stilul original din primele decenii ale secolului XX.
Atunci s-a decis să se pună în valoare şi mansarda impunătoarei clădiri care a fost construită în perioada 1909-1910, după proiectele arhitectului Szekely Laszlo.
De această lucrare avea să se ocupe societatea ADP, care la vremea respectivă avea ca obiect şi construcţiile. Cu alte cuvinte, Primăria Timişoara, proprietara mansardei, a lucrat cu o firmă care îi era subordonată.
La repararea podului s-a realizat un proiect de mansardare şi compartimentarea de locuinţe, dar care nu a fost dus la bun sfârşit.
“Vrem să relansăm proiectul, să realizăm aceste garsoniere din venituri propri ale primăriei, şi să le repartizăm. Nu va costa foarte mult, pentru că structura de rezistenţă este gata realizată, iar compartimentarea se poate face cu material care nu sunt foarte costisitoare”, a declarat primaru Nicolae Robu.
Primarul susţine că repartizările se vor face pe criteria sociale. “Prioritate vor avea cazurile sociale, urgenţele şi evacuaţii. Se pot da şi unor tineri cu şcoală”, a mai spus Robu.
Cazurile sociale şi distrugerea patrimoniului
Proiectul de realizare a garsonierelor sociale a fost abandonat de vechea administraţie din lipsă de bani, dar şi pentru că un asemenea demers ar fi reprezentat continuarea degradării imobilului.
Palatul Ştefania, ca de altfel mai toate clădirile istorice din Timişoara, au avut de suferit tocmai pentru că s-a făcut greşeala ca în ele să fie mutate cazuri sociale şi persoane sărace, mulţi aduşi din alte părţi ale ţării, care din lipsă de bani, dar şi din lipsă de simţ civic şi ataşament pentru istoria oraşului, nu au făcut altceva decât să distrugă patrimoniul.
Aşa se face că multe clădiri monument au devenit veritabile ghetouri, în care apartamentele uriaşe au fost compartimentate. Dintr-un apartament s-au făcut şi şapte-opt locuinţe! După Revoluţie, chiriaşii au putut cumpăra apartamentele prin legea 112. Astăzi, toată lumea se plânge de starea în care se află aceste clădiri şi ridică din umeri pentru că nu găsesc soluţii pentru ca aceste palate să îşi recapete strălucirea de altă dată.
Povestea Palatului Ştefania
În perioada în care Timişoara era parte din Ungaria, palatul din Piaţa Traian avea rolul de a strange bani din chirii, care erau destinate fondului pentru Azilul Orăşenesc. De aceea, în multe descrieri ale Timişoarei, clădirea este amintită şi “Azilul Public Municipal”.
În 1918, clădirea a fost vândută industriaşului Totis Reszö (Rudolf) – directorul Industriei Lânii SA, şi soţiei sale Ştefania. De aici una din denumirile clădirii. Pentru omul simplu palatul a rămas cunoscut ca şi "Casa cu Maimuţe", având în vedere că printre elegantele elemente Secession maghiar, la etajul al doilea se află reprezentate şi nişte gorile, alternând cu reprezentări de urşi.
Faţadele clădirii renovate sunt spectaculoase, însă curtea interioară şi casa scării arată astăzi dezolant. Mai mult, în curte au mai apărut şi alte clădiri de locuinţe, care în mod normal nu ar avea cum să primească o autorizaţie.
Se încarcă comentariile...
